Blestemul

3 1 0
                                    

Se apropiase ziua inmormantarii eram distrusa complet ce voi face eu acum singura ; cred ca si Cosmin la un moment dat o sa ma paraseasca ;Doamna Jackson va pleca iar eu voi ramane singura intr-o casa imensa.
Eram cu Cosmim in camera mea aud cum cineva bate la usa; era doamna Jockson:
-Haide scumpo sa mergem au venit!
-Bine acuma! Spun eu trista dar Cosmin ma i-a in brate si imi spune:
-Sunt langa tine ; nu am sa te parasesc niciodata,!
-Multumesc! Spun eu cu o tristete de nedescris.

Coborasem jos erau o multime de oameni ; eu cand imi vazusem parintii in sicriu cazusem jos in genunchi incepund sa plang nimeni nu stia ce durere ingrozitoare aveam in suflet; doar Cosmin mi-o mai lua cateodata.
Cosmin ma luase in brate si ma ridica ; ma duce la bucatarie si imi pune un pahar cu apa si dupa ma luase in brate:
-Ai sa treci peste! Te voi ajuta!
-Multumesc! Spun eu sughitand de la plans.

Ma linistisem in bratele lui si vine doamna Jackson:
-Esti bine Emily? Ma intreaba ea speriata
- Da!
-Hai sa mergem vom pleca imediat .
-Bine! Haide Cosmin ! Spun eu abia vorbind.
Cosmin ma Luase de brat si ma tinea strans dar nu ma durea.
Pentru mine acea zi era ca si cum ar fi un blestem de cineva ca sa ne faca rau ; daar trecea pentru ca il aveam pe Cosmin baaiatul care ma linistea mereu.

Trece si ziua aceasta blestemata.
Doamna Jackson imi spune:
-Scumpo vreau sa-ti spun ceva!
-Sigur ! Spun eu speriata strangandul pe Cosmin de brat.
-Uite daca vrei eu si cu fica mea Karina ne- am putea muta cu tine.
-Ar fi o ideie grozava! Spune Cosmin fericit.
- Desigur ori cum casa e goala puteti veni!spun eu cu un mic zambet.
-Acuma ma duc sa i-au masina tatalui tau din aeroport si am sa vin dupa cu fica mea. Spune doamna Jackson.
-Pa pa scumpo! Si ma saruta pe frunte si pleaca.

Eu si Cosmin ne indreptasem spre casa mea ; Cosmin ma tinea si el strans de brat; ajungem acasa si el ma intreaba:
-Vrei sa papi ceva?
-Nu mersi! Merg in camera mea.
-Bine! Dute am sa vin si eu imediat.
Venise seara eu tot cu Cosmin eram si ma facut sa uit complet de parintii mei. Cosmin ma facea sa rad in continu ; ma simteam atat de bine in preajma lui.

Iubirea ce-a adevarataUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum