Cap. XII

26 12 19
                                    

  Peste o saptamana de lucru la firma mea, Xander a evoluat super mult. Putem face si afaceri inpreuna. Am incercat mereu sa ii explic ca vreau sa nu o bage pe Roxana in pozitia de secretara. "Sincer suht geloasa". In momentul acela a intrat in biroul meu Alexander.
-Ce ziceai?
-Ce? Nimic.
-Auzi...
-Da?
-Tu tii la mine?
-Da.
Apoi am plecat. Cred ca Xander ma vede ca pe o verisoara, prietena buna.
Ma duc la Roxana in birou. O gasesc intinsa pe canapea, pe tableta. Am dat ochii peste cap.

-Melanie! -Roxana!-Ce vizita placuta! Vrei o cafea?-Nu, merci

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

-Melanie!
-Roxana!
-Ce vizita placuta! Vrei o cafea?
-Nu, merci.
-Okay...
-De cand il cunosti pe Xander?
-De ce intrebi?
-Asa...ca verisoara, sa il protejez de persoane false.
-Da...de putin timp.
Api a incheiat cumva discutia si a iesit pe usa ca un fulger. Nu m-am putut abtine si am cautat ceva dubios la ea si la lucrurile ei. Totul era normal. "Acte si acte si acte si acte!! Off! Doamne, ce fac?!" Am iesit din biroul ei si m-am dus in graba acasa. Am plans o ora, dar nu stiu de ce. Suntem verisori. Inca nu pot sa cred. "Ce fac? "Mi-am zis, si apoi l-am sunat. Nu imi raspundea. Imi dadea casuta vocala. 

Umblam nervoasa prin camera, invartindu-ma ca o nebuna "de 'colo 'colo

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

Umblam nervoasa prin camera, invartindu-ma ca o nebuna "de 'colo 'colo." Mi-a venit proasta idee sa ma holbez la cer pe balcon. Nu stiam ce sa mai fac. Brusc, aud o bataie in geam. Parca era o piatra. Ce cazuse fix acolo. Ma deranjeaza copiii astia de arunca mereu cu pietre la mine in geam. "Of ce or mai vrea?" Cand ma uit pe geam vad...

Opusi... #1Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum