Ma indrept spre silueta. La fiecare pas imi tremurau picioarele... Ma apropii din ce in ce mai mult, dar zici ca orice ar fi fost chestia aia, fugea de mine. M-am oprit din mers. Am privit in jur... Ceata se risipea. Nu se mai auzea nimic. Era tare ciudat... Deaodata incepe sa ploua. Ma adopostesc sub un copac. Tuna si fulgera, iar copacul sub care ma adopasteam este lovit de fulger. Acesta incepe sa arda, iar eu sa fug. Fug cat ma tin picioarele. Nu am degand sa ma opresc. Intru intr-o padure si deoarece alergam prea repede si fara oprire, ma izbesc de-un copac si cad la pamant. Cand ma trezesc sunt inconjurata de caprioare. O gramada se caprioare. Ma ridic in picioare si le izgonesc. Ele dispar printre copaci. Si ce mai copaci... toti batrani si uscati. Cu exceptia unuia... unul era verde, tanar, cu o coroana bogata. Ma indrept spre el. Ce Dumnezeu? Ceva ma prinde din spate si nu-mi mai da drumul. Incepe sa-mi vorbeasca:
" Crezi c-am sa te las sa iesi de aici fetito? Nimeni nu scapa din acest taram. Iar portalul inspre care te indreptai? Am sa-l distrug!"
