-Ei bine... asta a fost tot dragii mei nepotei.
-Dar bunico, cum se sfarseste?
-Ce sa se sfarsesca?
-Pai..., povestea!
-Oh, uitai... vai, vai, vai de mine si de batranetea asta.
-Nu ne mai zici?
-Pai nu imi mai amintesc... Memoria asta imi vine de hac! Un lucru stiu sigur: fie am scapat, fie inca traiesc intr-un loc blestemat... un loc in care cresc o gradina cu tradafiri negri, inca asteptandu-l pe cel rosu sa rasara si sa scap odata de aici.