Viața Erikăi

Petrecerea Jasminei

     În seara asta am de gând să mă distrez.Nu îmi pasă de hate-ul care probabil îl va face Jasmina,eu nu am să o bag în seamă.În timp ce merg spre casa ei unde se ține petrecerea,Eduard vine prin spatele meu.
-Hei!
-Bună!
-M-ai aşteptat?
-Ăă,nu...Am plecat cam târziu.
-E chiar devreme!Mă rog.
    Probabil şi-a dat seama că am încercat să-l mint.Merg în continuare,şi le văd pe Karina şi Iustina,prietenele mele.
-Salut fetelor!spun eu.
-Hey!Ce faceți?spune Karina.
-Bine...Cum vezi,zice Eduard.
-S-a supărat?îmi şopteşte Iustina.
-Nu.Nu ştiu nici eu ce are.Se comportă ciudat.
      Am ajuns.Intrăm,şi Jasmina se uită straniu la mine,şi apoi îmi spune:
-Pentru prima dată te-ai îmbrăcat mai frumos.
-Wow.Mersi.
      Mă uit la stânga,apoi la dreapta,nu îl văd.Unde e Eduard? Îl caut în toate părțile,nu e nicăieri.Încep să mă îngrijorez.Mă întâlnesc iarăşi cu Karina şi Iustina,şi le întreb:
-Fetelor,l-ați văzut pe Eduard?
-Nu!Ce s-a întâmplat?
-A dispărut,nu îl mai văd nicăieri.
-Ciudat,haideți să-l căutăm!
     Ne ducem în camera principală şi îl văd cu Larisa dansând.Nu pot să cred.Fug de la petrecere,în baie.Încep să plâng.Nu mi-am putut închipui un asemenea lucru.Eduard cu fata cea rea?Nu pot să îmi revin.Ies,şi mă ciocnesc de Leonard,un băiat simpatic din clasă.
-Bună!Ai plâns?
-Nu,nu contează.
-Ba da,zi-mi.
-Dar de când vorbim noi?
-De când ne-am ciocnit?
-Ha,ha,ce glumă.
-Încercam să te fac să râzi.
    Mă uitam non-stop la Eduard.Era din ce în ce mai îndrăgostit,a uitat de mine!
-Erika!Erika,eşti aici?
-A,da!
-E Eduard,nu?El te-a făcut să plângi?
-Da...A uitat de mine,dar acum câteva ore ne înțelegeam bine.
-Crede-mă că nu e aşa cum crezi.Am fost prieteni şi am decis să îl evit definitiv că aflam zvonuri cum că m-ar fi bârfit iar mai târziu auzisem chiar cu urechile mele lucruri urâte care le spusese despre mine şi mi-am dat seama ce fel de om e.
-Nu ştiu ce să spun ... Nu mă aşteptam la astfel de lucruri din partea lui.
    Şi aşa am mai stat de vorbă mult timp. A început o melodie de dans,iar Leonard m-a invitat la dans,şi nu am refuzat.Se apropia finalul,la fel şi el de mine.Nu eram pregătită să îl sărut,după ce l-am văzut pe Eduard cu altă fată nu pot trece uşor peste asta.Când era la un milimetru de a mă săruta,am fugit.Simțeam că nu puteam face asta.Nu după ce Eduard m-a trădat.
     Tocmai când am plecat se făcea 23,ora care îmi spusese mama să vin acasă.Am ajuns şi mama m-a întrebat:
-Ai ajuns la fix!Cum a fost?
-Nu mare lucru...
   Şi mă pun în pat cu gândul la Leonard,Eduard nu mai există în viața mea.
  Trr,am primit un mesaj.Deschid telefonul care e cu luminozitatea la maxim şi îmi deranjează ochii adormiți.De la cine?
Eduard:"Unde eşti?"
    Dar nu îi voi răspunde.M-a dezamăgit prea mult.