3

171 6 0
                                    

Merg pe holuri în speranța că îți voi zări chipul, doar pentru câteva secunde. Din păcate astăzi te-ai decis să nu vii. Am tras încet aer în piept, dar nu de aer aveam eu nevoie.
Orele sau orice alte activități pe care alta data le făceam cu entuziasm și cu o voioșie nemărginită, acum nu le mai înțeleg rostul.
La ce bun sa știu informatica, dacă nu sunt în stare sa creez un algoritm ce să te tina lângă mine?
Cu ce ma ajuta pe mine dramele altor personaje, când eu trăiesc în infern?
Lumea mea, fără tine s-a transformat în iad, iar eu trec în fiecare zi prin focurile lui.
Am devenit doar o carcasă, un înveliș frumos în exterior, dar atât de uzat în interior.
Sunt precum o stea, care a strălucit atât de tare, iar, acum dabea mai licăreşte. Pâlpâie ușor și așteaptă momentul acela, când oboseala și durerea îi vor lua și ultima picătură de putere. Dar atunci când se va întâmpla, când licărirea mea stângace se va stinge, te asigur că eu voi fi fericita. Nu pentru ca se va sfâși totul, ci pentru ca eu voi continua sa trăiască în amintiri, alături de tine...

Suferința unui înger Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum