Blocata intre doua inimi.

Începutul.

Ma trezesc intr-o dimineata ca oricare alta,nestiind ca in aceasta zi viata va face cunostinta cu destinul meu. Imi fac rapid un dus si ma pregatesc de lucru...telefonul incepe sa vibreze pe noptiera de langa pat,raspund si o voce cunoscuta imi mangaie timpanul .
   -Buna dimineata iubito!
   -Buna dimineata!
   -Ce faci,te-ai trezit?
   -Sunt aproape gata de lucru,dar tu?
    -Eu..eu sunt tot in pat,nu ma simt prea bine.
    -Ok,dupa program ajung la tine!
     -Te sarut,o zi superba sa ai.
     -La fel.
  Inchid telefonul si il arunc in pat,imi pun o rochie neagra mulata si pantofii albi,parul prins intr-o coada,ochelarii pe nas,imi iau geanta si pornesc spre birou. In fata cladirii ma intalnesc cu inca cateva colege urcand impreuna scarile...timpul se scurge mai repede ca de obicei si vine sfarsitul programului,imi asez actele in ordine pe birou imi iau lucrurile si pornesc spre masina,inainte sa bag cheile in contact primesc un mesaj de la un numar necunoscut agendei mele "Heii,de mult am vrut sa-mi fac curaj sa-ti trimit acest mesaj,dar tocmai astazi am reusit,vreau sa ne vedem in seara asta" uimita de faptul ca nu da nici un detaliu despre identitatea sa,ori despre locul intalnirii aleg sa ignor mesajul pornind spre iubitul meu care in acest moment chiar avea nevoie de mine spre deosebire de persoanele care se joaca de-a anonimatul..

Opresc la primul magazin sa iau cate ceva pentru a pregati cina,cumpar si niste fructe pentru bolnavul meu si imi continui drumul. Ajunsa in fata blocului acestuia,iau cumparaturile si urc scarile in fata apartamentului muzica rasuna in urechile mele ,usa intredeschisa si un fum de tigara imi inteapa ochii,intru usor in casa iar el impreuna cu cei mai buni prieteni erau pe canapea,jocurile video captivandu-i intru'totul facand ca prezenta mea sa fie invizibila pentru ei. Nervoasa de cele intalnite in raza mea vizuala iau telecomanda de rezerva si le dau stimgerea,toti trei isi intorc privirea surprinsa asupra mea.
      -Ce va uitati ca maimutele la mine? Stiti unde este usa! Arat nervoasa cu mana spre usa de la intrare. Cei doi se ridica si pleaca dar nu inainte ca unul dintre ei sa comenteze.
       -Frate,noi am plecat esti pe cont propriu cu nebuna,succes!
     Inchid usa dupa ei,deschid geamurile pentru a se risipi ceata peovocata de tutun si ma intorc pe calcaie spre asa zisul "bolnav".
         -  Asa,si cum te simti dragul meu? Jocurile video,berea si baietii au fost un medicament bun?
          -Eu doar...adica...mi-am revenit si am zis sa-i chem pe baieti sa-mi tina companie pana ajungi tu.
       Ma aplec peste masa din sufragerie sa adun sticlele goale de bere si trec pe langa el fara a-l baga in seama.in drum spre bucatarie imi vine o super idee.
           - Te cred iubitule,daca te simti asa de bine ce ar fii sa pregatesti tu cina,in seara asta raman la tine,nu ma simt nici eu in apele mele.
            -De sigur,aseaza-te pe canapea ,te voi chema cand este totul gata.
    Sincera sa fiu nu ma asteptam sa cada de acord cu mine atat de repede ,dar totus ,jocul meu abi incepuse,trebuia sa il aduc la exasperare asa cum face el in fiecare moment al zilei cu mine. Ma intind pe canapeaua moale si astept mancarea.
Incerc sa ma bucur de liniste cand de o data telefonul incepe sa vibreze, un alt mesaj imi inunda ecranul telefonului,fiind de la acelas numar necunoscut " Se pare ca nu te-ai schimbat prea mult,tot atat de dezinteresata de cei din jur esti!" Si de aceasta data ignor mesajul primit si imi vad in continuare de treaba mea...