Sister & Brother[1D Story]

Capitolul 29

Hey :) Imi pare rau ca nu am postat de mult, dar abia acum am terminat cu simularile si nu am avut timp, dar de acum o sa pot posta mai des, caci am mai mult timp liber. Sper sa va placa capitolul. :*:*:*

Lectura placuta!

Din perspectiva Vanessei

 -Vanessa hai odata, trebuia sa pornim acum o ora. ma striga Liam din sufragerie.

-Acum vin. spun eu si imi iau jacheta pe mine.

Astazi este ziua in care eu si Liam mergem acasa in Wolverhampton, si cred ca este la fel de emotionat ca si mine...bine eu putin mai mult, dar astept cu nerabdare sa imi vad familia, in special pe mama.

-Credeam ca nu mai vi odata, ce ti-a luat atat? imi spune Liam cand ajung in sufragerie

-E haide Liam, luni nici iarba nu creste si in plus vroiam sa ma asigur ca arat bine, nu vreau sa arat rau cand o sa ma vada ceilalti. spun eu iar Liam isi da ochii peste cap

-Ti-am spus de o mie de ori ca o sa te placa asa cum esti. imi spune Liam in timp ce iesim pe usa

-Da da, asa ai spus. 

Ne-am urcat in masina si cum o sa facem un drum de 4 ore, m-am gandit sa ma pornes radio-ul daca tot o sa conduc timp de 4 ore, macar sa ascult muzica.

-Nu crezi ca ar fi cazul sa iti faci permisul de masina? il intreb eu pe Liam dupa 10 minute de liniste

-Aaa...da, cred ca ar trebui. ma aproba el

-Da cred si eu ca ar trebui, caci cam devin soferul tau personal, nu crezi? 

-Promit ca am sa fac asta curand. spune el si chicoteste

-Liam, stiu ca nu am mai intrebat asta pana acum, dar cum se numesc parintii nostri? intreb eu putin nesigura, iar Liam doar zambeste cald

-Parintii nostri se numesc Karen si Geoff Payne, iar pe surorile noastre Ruth si Nicola, ele sunt mai mari decat noi.

-Si crezi ca o sa le placa de mine?

-Nu am nici cea mai mica indoiala....o sa te iubeasca la fel de mult ca atunci cand aveai 2 ani, cu s-a schimbat nimic. spune Liam incurajandu-ma, iar eu ii zambesc, vorbele spuse de Liam sunt cele mai bune, mereu ma linistesc.

Restul drumului am continuat sa vorbim despre intamplarile lui din copilarie si despre mama, care i-a cumparat lui Liam un Liam de carton in marime naturala, Liam spunandu-mi ca priam lui reactie a fost una de soc, caci nu se astepta sa vada asta in camera lui.

Dupa un drum de 4 ore, am vazut un semn care ne anunta ca intram in Wolverhampton, iar emotiile si-au facut aparitia,Liam observand asta deoarece strangeam prea tare volanul in mana.

-Esti bine? ma intreaba Liam

-Aaa....da sunt bine, doar ca nu ma asteptam sa fiu asa de emotionata.

-Am sa fiu tot timpul lanaga tine, ok? spune Liam, iar eu doar dau din cap

-Acum iao la dreapta caci altfel o sa ajungem sa facem o plimbare prin parcul central mai intai. spune Liam si incepem sa radem amandoi.

Timp de 20 de minute, am urmat instructiunile lui Liam pana cand mi-a zis sa parchez in fata unei case dragute, de culoare caramizie, era de marime medie, avand si un etaj si mansarda, curtea era foarte draguta, gazonul impecabil, iar gardul erau boschetii, frumos tunsi si aranjati.

-Esti pregatita? ma intreaba Liam dupa 2 minute in care m-a lasat sa ma uit atenta la casa care era in fata noastra.

-Da, sa mergem. spun eu si ne dam jos din masina, emotiile fiind din ce in ce mai mari.