2

4 3 0
                                    

  Toți te condamna pentru persoana care esti acum, dar ei nu isi dau seama ca ei te.au schimbat... gândirea lor comunista te.a facut sa suferi, de multe ori ba chiar...
   Uneori ai incredere intr.o persoana... un zâmbet cald, o față blândă care îți inspiră incredere.. dar ochii... ochii erau exact ca un pumnal de gheață înfipt adânc în inima ta mică si firavă... iar ochii nu mint niciodată...
   Te.ai atașat de acea persoană, si ea de tine dar la un moment dat totul parcă se evaporă.. nu mai simți absolut nimic, NIMIC...
   Și asta doare îngrozitor.. să nu ști ce simți, ce faci, să nu mai fii conștient de nimic...
   Exact ca un cadavru ambulant...
Și îți vine sa urli de durere, de nervi, de spaima.. dar nu poți... oricât te.ai chinui măcar un cuvânt sa rostești, este imposibil..
   Și acum iar vine partea în care renunți și juri că nu îți va mai păsa de părerea celor din jur dar oricat ai spune si ai susține cu tot felul de argumente cât ești de puternic/a si de indistructibil/a, când ajungi acasă, la loc sigur, te descarci...
   Plângi, urli, te tai, te.. distrugi... crezând că așa trebuie, că asta meriti...

Notes for a better lifeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum