Săgeata străpunge sufletul pădurii
Și calm aș vrea să fiu
Căci simt o apăsare în jurul inimii
Și tare mult doresc să știu.
De ce-mi răniți a mea mamă?
Flacăra care mă ține viu
Sincer,vouă chiar nu vă e teamă
Că pe târziu va exista doar pustiu?
Pustiu în adâncul constelației
Căci ne lipsește speranța
Pustiu în timpul relației
Noi nu renunțăm la asta.
Uniți vom crește un întreg
Și ne vom ridica pe deasupra norilor.
Câteodată stau și mă întreb
Nu suntem asemenea brazilor?
Săgeata iar străpunge
Acum ce mai este bun?
Și toată lumea fuge
De ce să mă opun?
CITEȘTI
Suflet pribeag printre gânduri
PoesiaAceasta carte conține poezii ce adăpostesc câteva dintre trăirile mele. Știu ca nu sunt cele mai bune și ca probabil am multe lucruri de îndreptat, dar, tocmai din aceasta cauza, am decis sa vi le împărtășesc, deoarece datorită vouă le voi putea î...