Te iubesc idiotule!

Capitolul 14

Peste 2 luni:inceputu' lunii mai.

Am trecut peste sperietura facuta de Max.Acum stau in casa band ceai,gandinduma la tot ce sa intamplat in aceste luni.Din fata timida am ajuns sa fiu o rebela cu inima incalcita si rece.In aceste luni nu am lasat nici un baiat sa traca da friendzone si sunt mandra de asta.Cand de odata aud niste batai in fereastra.Ma uit si observ ca ploua.
Imi iau cartea preferata,ies afara si ma asez pe leagan.Imi place atat de tare sa citesc in ploaie.Dintr-o data nu mai simt picaturile.Ma uit in sus si vad umbrela noului vecin,carui nu iam vazut nicicand fata,si nici nu vreau.

-Ia umbrela.spun eu sec intorcanduma la citire.nu se intimpla nimic.Ia u,brela.spun la fel de sec doar umpic mai tare.
-Esti uda leoarca.Nu o voi lua.

Eu ma enervez,iau cartea si-l palesc peste mana cu ea.El ia umbrela si pleaca.

-Am crezut ca esti normala,dar se pare ca m-am inselat.Apropo eu sunt Teo.Incantat de cunostinta.
-Sentimentul nu-i reciproc,si apropo sa nu te mai apropii de mine,ca ramai fara anaconda.
-Da sigur,te-am si crezut.Mai vedem noi.