Ce ciudați suntem noi că persoane ați observat ?
Avem fel și fel de momente in care fugim după persoanele cărora nici nu le pasa de noi .
Avem momente in care ne bucuram de prezenta lor sau simpla convorbire cu ei , ne face fericiti .
Ați pățit vreodată ?
Ajungem să trăim cu impresia că accea persoana ne va face fericiți și că și o paranteză nu e ciudat că ne bazam pe cineva că sa fim fericiți ? Adică serios multi cred că fericirea înseamnă să te căsătorești sa ai nu știu câți prunci și gata de acolo de termina viata ...
Nu e ciudat ? :)) Adică impui limite fericiri , și fericirea e exact opusul , în sensul că nu are limiteeee !!
În fine , fraților nu doar asta mă frământă pe mine :))
Ați pățit vreodată să aveți senzația că o fata va place și totuși să încerce să ascundă asta ?
A fost acum câteva zile o faza in care eram la un festival (de folclor că numai destea se organizează la noi ) :))
Și trece tipa de care îmi place pe lângă mine și mă întreabă ce fac
A fost o conversație de scurta durata , ceva in gen în trecere , ââ ce faci , ââ ne plimbam , dar nu asta contează , contează că îmi zâmbea :)) și arata super :))
În fine , a doua zi am mers să mâncăm ceva la un kebab din apropiere , eu și încă un prieten , aceeași tipa nici nu se uită la noi :))
Și meh cam asta e una din dilemele vieți mele la momentul actual , vreau să trăiesc în lumea aceea în care sa o întreb pe una :
- Ââ vrei sa ne futem ?
- Ââ da
A doua ar fi sa iau bacul , dar asta e altceva :))
