- Ești îngerul sau demonul meu ? îl întreb cu vocea tremurândă
- Ambele. Îți e teamă de mine? vocea lui trădează durere și regret
- Îmi e teamă ... de mine, de ce sunt în preajma ta. Tu, m-ai dezamăgit Aldan, mi-ai trădat încrederea, te-ai jucat cu...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Inima inca imi batea mult prea repede,iar parul de pe ceafa era inca zburlit in clipa in care o pereche de ochi verzi ma scanau cu entuziasm. Avea chipul neinduplecat si aspru al unui barbat care isi traia viata dupa propriile reguli. Era masiv, inalt, cu umeri lati si solid ca o stanca. Eu nu fusesem niciodata atrasa de barbati coplesitori din punct de vedere fizic. Neavand decat un metru si 60 de centimentri preferam barbati care sa nu fie cu mult mai inalti decat mine. Am fost uimita sa descopar ca, atunci cand ma aflam in preajma sa, ma coplesea o senzatie de nesiguranta, chiar timiditate.
Incercasem sa-l conving sa ma urmeze in tacere in padure departe de vechea mea viata, iar spre surprinderea mea nu a avut nimic de obiectat. In schimb zambetul lui stralucitor a lasat locul unei expresii serioase. Acelasi strain care in urma cu 5 minute radea in hohote de mine, acum era cat se poate de linistit . - Ai mai multa stapanire de sine decat am avut eu la inceput. Faptul ca poti sa te descurci cu niste puteri atat de mari inseamna ca ai in tine o innascuta capacitate de a o putea controla. Eram intr-o stare de confuzie maxima. - Poftim ? - Am fost cu ochii pe tine toata saptamana. Ma pierdusem de tot. -Oh Doamne, ce ai vazut mai exact ? Brusc isi indepartase buzele lasandu-si dintii la iveala.. Socul de a descoperii ca e o creatura a noptii la fel ca si mine ma forta sa fac un pas in spate. - Doar nu credeai ca esti unica ! Rasul lui spontan imi provoca o nervozitate intunecata, rece ca gheata care mocnea in pieptul meu. Creatura asta m-a luat peste picior de prea multe ori intr-o singura noapte. In urmatoarea fractiune de secunda mainile mele se indreptau increzatoare spre gatul lui. Silueta impunatoare din fata mea disparuse subit. M-am rasucit pentru a-l cauta, nu putea ajunge prea departe. In momentul in care am privit in spatele meu ranjetul lui se largi, insa ochii lui tradau stapanirea de sine pe care dorea sa o simuleze. - Nu stiu de ce m-ai urmarit si nici nu-mi pasa. Acum ar fi momentul sa pleci, inainte ca acest joc sa degenereze. Precum ai spus, nu sunt decat la inceput, iar stapanirea mea de sine lasa mult de dorit . Unul din noi va murii in aceasta seara. - Prea bine Rene , vom continua jocul alta data.
