"Azi,în acei termeni, e a doua nostra revedere. Mama m-a obligat sa merg cu ea la cumpărături, dar nu mi-a spus ca va veni Anne cu noi. Și bineînțeles ca ai apărut tu, cu întrebările tale stupide. Și pentru ca nu era de ajuns faptul ca eram târâtă prin magazine de veselă, trebuia sa fii și tu acolo. La momentul acela eram foarte fericita ca veneai, dar acum as vrea sa nu te fi întâlnit niciodată. 'Uită-te în oglinda și spune-mi: ce vezi?' la care eu 'Care oglinda... haha !' Și radeam, pentru ca eram fericita cu tine.
Vorbește cu Emma. Spune-i ce ai fi vrut de la mine, Harry. Zi-i cum te purtai cu mine. Pentru ca ea nu ma credea; dar și necredincioasa a fost mai buna ca tine. Ai promis ca vei plânge la mormântare, dar probabil nu ai făcut-o. 'Nu mi-aș imagina viata fără tine, iubito.' - Îți amintești? Asta spuneai în a 213 zi. Unde e Harry nr.231?
Încă aștept floarea aia, domnule Styles.
Am făcut și o poezie:'Nu-i lăsa să vadă
Când dragostei ii cazi pradă
Contemplează ca o floare
Cat inima ta moare.Nu-i lăsa să vadă
Când tristeții te lași pradă
Lumea-n jurul tău se-nvârte
Doar pentru lucruri mărunte.Nu-i lăsa să vadă
Când morții ii cazi pradă
Închide ochii, dar visează
Și la moarte contempleaza.Nu-i lăsa să vadă
Când tu te-arunci la prada
Închide inima cu porții,
Efectul secundar al morții.' "Cu drag,
Moarta Carter
CITEȘTI
Letters from her
Short Story"Nu voi începe cu formule politicoase pentru ca nu meriți. Dar dacă citești asta, înseamnă că azi am fost înmormântată"