Asta e penreu tine iubitule. Tu ești conștient ce mi-ai făcut? Ai idee? Nu cred că știi. Înainte de tine eram scufundata in depresii,nu dormeam nopțile,plângeam ore înșir,eram praf emoțional. Aveam sufletul rupt în mii de bucățele și aruncat pe jos,plin de praf. Și ai apărut tu,mi-ai zâmbit...zâmbetul tău, doamne puiule,zâmbetul tău mă duce cu capul in nori,zâmbetul tău îmi aduce extazul însăși,zâmbetul tău îmi trezește fiori pe șira spinării,și pete roșiatice in obraji. Și după ce mi-ai zâmbit ai inceput să îmi aduni bucățelele de suflet de pe jos,le-ai prelucrat,ai adăugat iubire,sprijin,încredere,pasiune și fericire,și iarta-ma acum, scriind despre tine și zâmbind in fata ecranului. M-ai adus de la o extrema la alta. Ai transformat veșnică furtună în zile însorite. Mi-ai pictat tabloul negru in mi d culori vii. Mi-ai schimbat viața intr-o poveste frumoasa. Și pentru asta,vreau sa îți mulțumesc iubitule.
