Capitolul 13 Revedere

4.7K 310 10
                                    

Trei luni mai tarziu

Amazon

Cecil rase usor aruncandu-si parul pe spate , in timp ce isi duse chipul palid si gingas in bataia soarelui , dandu-i astfel o stralucire cristalina

Devon nu putu sa nu-i admire frumusetea evidenta , dar din punctul lui de vedere incompleta comparativ cu ceea ce obisnuia sa vada in fiecare zi dimineata in patul sau .

-Devon, Devon , ma asculti?intreba Cecil chicotind

-A scuze , ce spuneai?

-Spuneam ca e o zi superba , la ce te gandeai?

-La nimic deosebit!minti el

-Devon , nu ma pacalesti, deci?

-Ma gandeam la Vivien !sopti oftand

Cecil tacu , intristandu-se

-Inteleg , inca nu ai uitat-o , chiar si dupa aproape un an !

Devon se simti imediat extrem de prost , era constient ca Cecil il placea intr-un mod mai mult decat platonic , dar  in inima lui stiia ca nu va iubi pe nimeni in locul celei care  il lasase sa fie aproape omorat

-Imi pare rau Cecil!sopti el

Vampirita se uita spre el cu durere , simtindu-se ca si cum i-ar fi impins un cutit in suflet .Ar fi vrut sa plece atunci ,dar nu putea sa-l lase singur , vroia sa  fie langa el , sa-l protejeze , chiar daca inima ei moarta se sfarama incet .

Statura amandoi un timp in tacere , simtind cum tensiunea creste  , in cele din urma Devon se hotara sa vorbesca

-Ai avut dreptate e o zi superba , dar asta numai pentru ca imi ti tu companie .sopti privind-o

Lui Cecil i se lumina chipul cu un zambet , dar apoi fata i se posomora , ridicandu-se rapid in picioare

-Ce e?

-E cineva aici!tuna ea maraind

-Poate Carl....

Devon fu intrerupt de o umbra ce se ivii dupa copacii din fata lor .Era un barbat inalt si proeminent , imbracat in haine ponosite , ce pareau sterse cu buretele si prajite de soarele din Sahara .Chipul ii era palid si ochii rosii , se alaturau contrstului dintre piele si parul negru de abanos , ce curgea pana la umeri .

-Cine esti?il intreba Cecil , pozitionandu-se de atac

-Scuzele mele doamna , am simtit mirosul , nu mi-am dat seama ca e insotit! sopti el fixandu-l pe Devon ca pe o prada  ratata

-E al meu , asa ca pleaca! tuna vampirita

-Desigur , presupun ca nu vrei sa-l imparti?

-Nu!maraii

Barbatul vampir zambi stramb

-Ma gandeam , unde gasesc un sat ?

Pentru prima oara Devon fuse recunoscator ca era in scaun , altfel sigur ar fi cazut la pamant ingrozit de lejeritatea cuvintelor , ce prevesteau moartea unor oameni nevinovati .

-Nu e niciunul prin apropiere si acum pleaca !

-Ok, o ultima intrebare , de unde cunosc chipul amicului tau?

-Nu e treaba ta! rasuna vocea lui Carl , prinzandu-l din spate de gat

-Wow , usor , eram doar curios !Pare ca-l stiu de undeva !

Carl maraii

-Pleaca !

Ii dadu drumul , aruncandu-l la cativa metri peste capul sau .Vampirul brunet ateriza gratios si fara sa mai stea pe ganduri se intoarse cu spatele si disparu .

Regina Mortilor Vii Te VreaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum