Scuze pentu intarziere si pentru eventualele greseli de scriere/exprimare.Love y'all.
~~~~Ryan POV~~~
Nu imi vine sa cred ca asta se intampla.Nu cred ca momentul asta poate fii mai perfect decat este acum.
O vreau si nu,nu pot sa ascund asta.Ma bucur enorm ca nu ma respins inca.Se pare ca si ea simte ceva pentru mine si chiar ma bucur enorm.
~~~~Teo POV~~~
Dupa aproximativ 2 minute, m-am dezlipit usor de el.Corpul meu vroia mai mult dar creierul avea vocea mai ascutita si ma facut sa realizez ceea ce fac. Se putea vedea bucuria de pe fata lui si sincer,cred ca si eu radiam de fericire in acel moment. Nu stiam ce sa fac si am rupt tacerea care se asternuse in timp ce ne priveam fara sa ne saturam.
-Ummmm, scuze,cred ca e de la alcool.Imi pare rau.
-Hey,spuse acesta autoritar.Nu ai de ce sa iti ceri scuze.Mie chiar mi-a placut ce ai facut.
Cu siguranta m-am inrosit dar nu se putea vedea asa bine din cauza intunericului din camera care era putin diminuat de lumina lunii si lumina de pe hol.
-Mi-e somn.As vrea sa dorm.
Chiar imi era somn,sincer.Plus ca s-au intamplat prea multe in seara asta.
-Nu te las sa dormi pana nu imi spui ceea ce simti pentru mine. Esti obligata sa o faci!Nu mai pot sa rezist stiind ca tu simti ceva pentru mine dar nu vrei sa recunosti.
-Scuza-ma?! Si daca nu vreau?!
-Nu o sa dormi,spuse acesta chicotind.
-Si daca nu simt nimic?
-Nu ai cum sa nu simti nimic.Felul in care ne-am sarutat spune altceva.
-Am doar 16 ani si tu ai 18,nu suntem de aceasi clasa sociala probabil si suntem total diferiti.In seara asta,cand m-ai salvat de Daniel,privirea ta ma speriat ingrozitor.Daca iti voi"gresi" vreodata? Mie ce o sa imi faci?.Am trecut printr-o gramada de lucruri si nimeni nu imi este alaturi acum,nimeni nu stie ceea ce simt! Cum as putea sa spun ceea ce simt pentru tine cand m-ai putea folosi doar ca sa te distrezi?!
Spunand toate astea am inceput sa plang,chiar nu puteam,cu toate ca il iubesc enorm nu il cunosc bine,pot sa ma insel usor si aparentele intodeauna inseala.Cum as putea crede ca lui i-ar pasa?!E greu. Si nu am de gand sa joc dupa regulile lui,le am eu p-ale mele.
Acesta ramase mut, de uimire banuiesc,nu spunea nimic,se uita la mine asa ca am rupt tacerea.
-Mi-e somn. Sunt obosita.Si nu vreau sa dorm in rochie.Nu ai niste haine?
-Nu cred. Lasa-ma sa vad.
Ryan a deschis dulapul si imi arunca un tricou de-al lui.
-Poftim.
-Multumesc dar si niste pantaloni nu ai?
-Nope,imi pare rau.
-OK....Acum,poti sa iesi ca sa ma schimb?
-Doamne,crezi ca nu am mai vazut fete dezbracate?! spuse acesta incepand sa rada zgomotos.
-Arat de parca m-as amuza?! Vreau sa ma schimb,te rog.
-Bine,bine,si iesi din camera inchinzand usa dupa el.
Mi-am dat rochia jos si cand ma pregateam sa i-au tricoul,Ryan a intrat pe usa.Si eu eram DEZBRACATA,doar in lenjerie si cu tricoul lui,incercand sa imi acopar goliciunea.
-Ce faci?!?!?!?!
-Joc basket! Ce ti se pare ca fac?Mi-am uitat telefonul.
-Si nu puteai sa astepti?!
