Step by step

1

Rasete. Asta era singurul lucru pe care il auzeam. Eram intinsa pe jos iar idioata de Tiffany era peste mine lovindu-ma. Nu ripostam. Niciodata nu am facut-o. Eram fata invizibila a liceului, dar in fata popularilor nu. Adica acum toti ma cunosc. Sunt singura care e agresata de cei populari. Ochii ma usturau, la fel si loviturile.

Sa va spun cum a inceput totul. Inca de la varsta de 8 ani am fost prima din clasa, si cu un an mai mica decat Tiffany. Am inceput sa fiu ignorata de toti deoarece eram singura care invata si din cauza zvonurilor lui Tiffany.

Eram diferita de ei de atunci. Eram singura in "coltul meu" cu nimeni altcineva in jurul meu. In invatamantul gimnazial eram la fel de singura, pana cand m-am intalnit cu Rebbeca. Era fiica noilor mei vecini, iar din prima zi cand m-a vazut, a venit si a stat cu mine.

Gasisem o omida in timp ce mergeam la magazin si ea a bagat-o in buzunar. Cand veneam acasa am realizat ca a asfixiat-o.

Apoi la inceputul liceului parintii ei au plecat, iar eu am ramas iar singura, si atunci si-a inceput Tiffany rolul de tarfa. Asta s-a intamplat zi de zi timp de doi ani, pana cand a aparut el. Odata cu plecarea lui a reinceput bataia zilnica de la Tiffany.

Nu e ca si cum acum doua saptamni am ajuns cu mana luxata si cu cateva coaste rupte, sau in clasa a 9 a cu piciorul in ghips pentru ca am fost aruncata de la etaj. Si acum o sa ajung cu hemoragie deoarece simt cu se intuneca totul.

Si dupa cum v-am spus, viata mea e un calvar. Dar el era acolo sa imi aduca un zambet mereu. Un singur mesaj era totul, asta imi aducea zambetul pe buze. Asta pana cand a uitat de mine, sau cel putin asa credeam eu.

În prima zi de liceu eram impreuna cu Rebbeca. Amândouă ne pregăteam pentru a merge la școală, dormise la mine pentru a ma ajuta sa imi schimb look-ul. Am adorat mereu felul în care ea ma ajuta sa devin mai cunoscuta, partea rea era ca nu a mers.

Trecând peste amintirea ei ma gandesc oare de ce nu intervine niciodată un profesor in asta, sau macar un elev care are putina mila.

Asteptat alta palma de la ea dar nu o simt. Imi deschid speriată ochii si o vad pe Tiffany tinuta de director iar infirmiera scolii era in genunchi in fata mea. Poate scăpasem de Tiffany. Poate asta era ultima bataie. Speram la asta.

Si acum sa va spun despre el? Sau "povestea noastra"?

Totul a început în urmă cu câțiva ani. Iesisem sa imi iau ceva de mâncare, pentru ca eram singura acasa, ai mei fiind in călătoriile săptămânale de la munca. Magazinul nu era foarte departe de mine, asa ca mi-am luat un hanorac si mi-am încălțat tenesii, am luat banii si am plecat. Nefiind atentă am dat peste cineva , iar eu m-am dezechilibrat. Am inchis ochii și am asteptat contactul cu asfaltul. Acesta nu mai venea si am deschis ochii. Am dat de niște ochii căprui care ma priveau, abia am realizat ca bratele lui erau in jurul meu. M-a pus din nou pe picioarele si mi-a luat mâinile în ale lui. Mi-a ridicat privirea timid si am înghițit în sec.

Era mult mai înalt decât mine. Cred ca erau 20 de centimetri pe putin, iar zâmbetul de pe fata lui m-a facut si pe mine sa zâmbesc.

"Mulțumesc!" Am reușit să soptesc încă admirandu-l.

"Esti ok?" M-a întrebat. Avea o voce ușor ragusita, semn că vorbise prea mult si am aprobat din cap.

"Erm... scuze. Trebuie să plec." Spun rupand contactul vizual si luandu-mi timid mâinile din ale sale. Dar el a prins una si am ridicat din nou privirea spre el.

"Cum te numesti?" A intrebat încercând să mă facă să nu plec.

"Meadow." Am șoptit înainte să plec.

Am gemut de durere si am inchis ochii cand asistenta a pus vata plină cu dezinfectant pe abdomen. Ma durea al naibii de rau, iar ai mei nu erau niciodată acasa cand aveam nevoie de ei.

Va întrebați de unde ura asta a lui Tiffany? Păi totul a început de cand eram la scoala; încă de atunci eram un copil singuratic iar ea era una din cele mai "populare" fetițe. Cred ca ura ei se datorează faptului că ai mei au luat fost ei casa. Părinții ei au vândut casa in care ea a copilărit si de aceea am ajuns sa fiu urata de ea. Si de atunci a început să "isi faca de cap" cu viata mea.

Iar despre EL. Nu cred ca v-ați fi așteptat vreodata sa vi se întâmple sa dati nas in nas cu o vedetă si sa nu o cunoașteți. Sa ajungeți prieteni si sa o tratezi de parca era un simplu om,in timp ce restul oamenilor il "slavesc". Asta a iubit la mine. Cel puțin asta mi-a spus mie.

Am strâns din ochi mai rau cand mi-a injectat ceva in mana iar eu nu mi-am m-ai simțit-o. Era ciudat.

Nu îmi plăcea să ajung tratată în acest fel. Câteodată ma apuca câteva crize  de plâns , alte ori gânduri sinucigașe. Dar asta nu ma opreste din a merge in continuare. O mai am de suportat un an, pana ea pleaca la facultate. Doar atat. Apoi voi fi liberă sa stau singura in legea mea.