Undeva in Republica Moldova

241 8 2
                                    

Dacă ai  șansa să te fi născut într-o țară în zilele noastre, ,ești supus unor riscuri și pericole..Republica Moldova încă mai este tributară influențelor Rusești ,chiar și după destrămarea URSS.În școali se învață limba rusă iar pe scena politică se confruntă partide politice pro-europene cu partide pro-ruse.Însă ce ne interesează pe noi acest subiect.România este a doua mea casă iar Moldova țara mea natală.Înainte să încep liceul părinții mei s-au gândit că ar fi mai bine să îmi continui studiile în România ,așa că liceul l-am făcut în România ,în Piatra Neamț iar  apoi am venit la facultate în Iași .Așa am ajuns să am mulți prieteni din Piatra Neamț,cu care am păstrat legătura.Cu unii sunt colegă de facultate însă câteodată dorul de familie mă doboară.Niște evenimente din familia noastră au făcut necesar ca intr-un week-end să plec acasă la ai mei .Mătușa mea născuse un băiețel și s-au gândit să mă aducă acasă de la Iași pentru   a participa la botez.Nasi urmau sa fie parintii mei .,care au colindat Iasul indelung pentru a face cumparaturile necesare pentru acest eveniment .În marea zi ,am mers la unchiul si matusa mea si de acolo am plecat la biserica Sfantul Spiridon ,unde s-a strans treptat lume ,incepand sa soseasca oamenii invitati la acest eveniment .Printre ei se afla si acel  strain misterios .Îi cunoștea pe unchiul și mătușa mea ? Ne privirăm câteva clipe în ochi iar tipul acela misterios imi zambește ușor  și mă întreabă

-Ce ,ești surprins săă mă revezi ,nu e așa ?

-Îi cunoști pe Marina și pe Costică ,mătușa și unchiul meu?

-Da,păi sunt tot din  Republica Moldova,de mică te cunosc si pe tine .

-Pe dracu ,să mori tu ? Cine știe cu ce obsedat s-au înhăitat  unchiul și mătușa mea .Dispari !

Brusc acel individ mă apucă de mână și începe să mă scuture 

-Uite,știu că nu trebuie să ai încredere în oricine însă spune ,ai trecut printr-o trauma ca intri asa usor in panica .Ai incredere in mine .Poți să îți întrebi și părinții despre vecinii din Chișinău .Și apropo ,nu am nici o intenție ascunsă,trust me !

Tipul mă privi în ochi și ma strigă pe  nume .Eu tresar  iar el ma mângaie pe obraji .Avea palme asa de calde  Încep să plâng iar  misteriosul îmi zice pe un ton blând 

-ȘȘȘ,Amalia ,nu e nimic ,se mai intamplă.E normal sa nu iti mai amintesti fiindca erai mica pe atunci iar  intre noi e vreo 13 ani diferență...Hai ,gata ,stai liniștită! 

Și ne-am îmbrățișat .Mama trecea pe la oamenii din biserică și le punea în piept  cruciulițe de metal legate cu funde roz  iar   mătușa mea îi servea cu prăjituri .Eu eram entuziasmată însă acel tip misterios părea foarte  absent ,de parcă ar fi văzut de sute de ori aceste lucruri .Dupa terminarea slujbei ,tipul se grabi sa plece .Nu mai rămândea la cumetrie ? Oare de ce?

Te rog frumos -Fanfiction Carla s  DreamsUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum