S-a sinucis.
A plecat de lângă el când era singur și avea cel mai mult nevoie de ea.
L-a părăsit in lumea asta rea și cruda.
Acum ii pare rau pentru tot ce a facut. Ii pare rau ca a căzut tentanției de a fii satisfăcut. Ii pare rau ca a rănit-o.
Cu pași mici, se apropie de patul unde iubirea sa șede. Se pune pe vine lângă patul din lemn și ii ia mânuța mică a fetei. Nu avea curajul sa o întoarcă. Știa ca acolo a acționat când s-a sinucis. Știa ca din cauza lui a plecat. O picătura ii cazu pe mâna. Era o lacrima. O lacrima de tristete. Nu trebuia sa fie atat de dur cu ea. O placea încă de când o văzu, dar mereu nega in sinea sa. Niciodată nu a recunoscut pana acum.
„De ce ai plecat? De ce m-ai lasat singur. Nu am recunoscut-o pana acum, dar o voi face. Te iubesc atat de mult! Nu am vrut sa iti spun, crezând ca ma vei respinge...iar acum e prea tarziu."ii spuse fetei cu lacrimi in ochi. Ii lasa mânuță pe piept, lângă cealaltă. Era îmbrăcată cu o rochița alba și vaporoasa. Parul sau blond își pierduse din culoare, iar chipul ii era palid. Se îndepărta cu pași apăsați de ea, pana dispăru in întuneric.
The End
CITEȘTI
ten days
Short Story"10 zile.Mai am 10 zile sa ma bucur de tine și de ochii tai albastrii ca marea pana imi voi da ultima suflare. Chiar dacă tu o iubesti pe ea, eu tot te voi păstra in sufletul meu." "Sa pierzi tot si sa continui sa traiesti e meritul iubirii, dar dac...
