Capitolul 12

1.2K 97 35
                                    


Il iau prin surprindere pe Johnson si il pun la pamant, tinandui o mana la spate. Cum se gandeste nenorocitul asta sa o loveasca pe rozalie? Ea era la podea dupa ce boul de Johnson i-a pus piedica si era cat pe ce sa ii dea un pumn in frumoasa ei fata. Insa am apucat sa il imobilizez la timp. Imi intorc privirea spre Sanaro sa vad daca e bine, insa ea e deja in picioare si se apropie de noi.

Sa: Esti bine?

S: Ce cauti aici?

Sa: Aaa...il opresc pe nemernicul asta din a te rani.

S: Ce?

Johnson incepe sa rada, dar eu imi intaresc stransoare si el scoate un geamat de durere. Sanaro ma impinge de pe el si il ajuta sa se ridice, iar eu raman uimit vazand cu cata grija il ajuta sa se ridice.

Sa: De ce il ajut? A vrut sa iti faca rau.

S: Nu a vrut sa imi faca niciun rau. Noi doar ne antrenam.

Sa: Pentru ce sa va antrenati. Tu esti un sofer, iar el este un politist, chiar credeai ca ai sanse?

L: Defapt asta e prima data cand am pus-o la pamant pana acum. De fiecare data eu eram sub.

Ii arung fulgere din priviri pentru ca a facut aluzie la ceva sexual care o avea ca subiect pe Sanaro. Ea ii da o palma peste umar, dandu-si seama de subantelesul cuvintelor lui. Pe urma il intreaba daca e ok. El incuviinteaza din cap, iar Sanaro isi muta privirea spre mine. Ii analizez pe cei doi si imi dau seama ca eram orbit de gelozie incat sa vad dincolo de ea. Johnson era imbracat intr-un sort de sport si o perechie de adidasi, iar Sanaro purta o bustiera si o pereche de pantaloni de jogging stramti si adidasi. Cand descopar goliciunea lasata de bustiera, primul gand care imi trece prin minte e sa o acopar cu ceva astfel incat Johnson sa nu vada nimic, insa abandonez misinea, deoarece cred ca el a vazut acum tot ce se putea vedea asa ca de ce sa nu ma bucur si eu de privelistea oferita de bustul generos al rozaliei. Ea observa ca ii privesc insistent sani acoperiti de micuta bustiera asa ca isi pune peste umeri un prosop din apropiere astfel incat sa acopere minunata priveliste.

S: M-ai urmarit cumva?

Sa: Nuuu.....

S: Atunci?

Sa: Nu aici locuiesc?

S: Nu, aici locuiesc eu.

Sa: Esti sigura?

S: Foarte sigura. Asa ca spune, m-ai urmarit pana aici, nu?

Sa: Bine, da te-am urmarit de la cofetarie pana aici.

S: De ce?

Sa: Sa stiu unde stai!

S: Cum ai reusit sa inti in cladire?

L: Cred ca a intrat dupa mine.

Sa: Nu.

S: Atunci?

Sa: O doamna invarsta mi-a deschis usa.

S: Si de unde ai stiut in ce apartament sa intri?

Sa: Nu cred ca am venit la interogatoriu.

S: Aata timp cati ai intrat prin efractie in casa mea, trebuie sa imi raspunzi la toate intrebarile pe care ti le pun.

Sa: Nu am intrat prin efractie, nu sunt un hot. Usa era deschisa asa ca am intrat foarte usor.

S: Eu nu las niciodata usa deschisa.

Sa: Pai, copii au lasato acum, asa ca am profitat de ocazie si....

Travesuras IIUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum