Travesuras II

Capitolul 5

Trantesc usa si ma indrept tinta spre Naruto care sta intins pe canapea impreuna cu pitici vizionand Arrow, un serial care incepe mereu la 20:30, la care Suki tot insista sa ne uitam. E fascinata de povestea lui Oliver, insa eu cred ca e mai fascinata de Roy decat de poveste.

Toti trei isi intorc capetele spre mine, fiecare avand cate un sentiment diferit la vederea furie de pe chilul meu, Suki vinovatie, Natsu amuzament, iar Naruto alarmare. Banuiesc ca stie ce il asteapta. Inspir si expir usor pentru a-mi alunga starea de furie provocata de Sasuke si de idea neinspirata a lui Naruto.

S: Copii la culcare.

Na: Dar...

S: Acum!

Natsu nu a mai spus nimic si o urmeaza pe Suki spre camere lor de la capatul holului. Dupa ce aud sunetul fiecarei usi inchizandu-se imi indrept privirea spre Naruto. El zambeste si isi scarpina ceafa, fiind puţin panicat asteptandu-mi reactia.

S: Ce-a fost in capul tau?

N: Buna si tie!

S: Naruto!

N: Hai Saku, nu te everva asa tare. Am vrut doar sa te distrezi.

S: Nu crezi ca ar fii trebuit sa te informezi inainte sa imi planuiesti o intalnire cu un tip necunoscut.

N: Pai nu l-ai cunoscut in club.

S: Nu, defapt il cunosc de mult timp.

N: O, perfect. Atunci banuiesc....

S: Naruto, e Sasuke.

Zambetul de pe fata lui Naruto piere si este inlocuit de incruntarea la auzul numelui fostului sau camarad. Dupa cateva minute in care privea in gol, isi muta privirea spre mine, dar de data asta nu mai era incruntat, era ingrijorat.

N: Te-a recunoscut? Ti-a facut ceva?

S: Nu mi-a facut nimic, stai linistit. Nu ma recunoscut.

N: Imi pare asa de rau ca ti-am facut una ca asta Saku!

Vine spre mine si ma imbratiseaza strans. Stie cat de dureroasa ar fii pentru mine o intalnire cu Sasuke si stiu cat de rau ii pare ca el este cel care mi-a planificat una. Pentru a nu-l face sa se simta si mai prost, incerc sa imi tin in frau lacrimile, care mi-le-am retinut toata ziua.

S: Nu e nimic, oricum l-am mai intalnit astazi. Ii spun cu o voce ragusita si in timp ce ne despartim din imbratisare.

N: Unde? Cand?

S: Acasa la noul meu angajator.

N: Ce cauta acolo?

S: Cel care m-a angajat e fratele lui mai mare, dar eu o sa lucrez pentru Sasuke. A intrat in niste probleme si nu accepta niciun bodyguard, asa ca fratele lui m-a rugat sa fac pe soferul.

N: Stii ca nu trebuie sa faci asta daca nu vrei. E treaba lui ce face, iar tu nu esti obligata sa incerci sa il scoti din rahatul in care a intrat.

S: Stiu ca nu ma obliga nimeni sa fac asta, dar Suki nu m-ar ierta daca ar afla ca i-am lasat tatal sa fie ucis de un interlop, cand puteam sa il apara. Nici eu nu m-as ierta.

N: Inca il mai iubesti?

Imi las privirea in pamant si ma gandesc cat de oarba am putut fii in noaptea aceea la club de nu l-am recunoscut. Ma intreb daca a deslusit ceva din privirea mea cand l-am revazut in biroul fratelui sau. Sper sa nu isi fii dat seama de nimic. Dar daca stie? Si l-a angajat pe Smith doar ca sa ii comfirme banuielile. Oare ce ar face daca ar afla ca sunt eu? Mi-ar cere socoteala? Oare ar flirta in continuare cu mine? Sau s-ar comporta ca si cum nu as fii insemnat nimic pentru el?