Viața celor doi ca și cuplu

Capitolul 5

Chris vine spre mine și vrea să îmi spună ceva, dar începe să râdă.

-Ce s-a întâmplat cu părul tău?
-L-am prins într-un coc,Chris.
-Ce fel de coc e ăla?
-Ce are cocul meu?
-Pai mai nimic, adică nu se poate numi coc.
-Atunci nu te mai uita la el. Acum ieși afară. Stai, da-mi telefonul.
-Poftim, dar să ști că mai ai vreo 30 la sută baterie. spune înmânându-mi telefonul
-Îl voi încărca la mama. Acum să mergem.

Chris iese din casă, nu înainte să își ia adidași în picioare, iar eu rămân în urmă, închizând ușa.Când mă întorc acasă va trebui să fac curățenie.
Oare cu ce l-a ajutat pe antrenor? Sau poate nu l-a sunat niciun antrenor. Poate că mă înșeală.

-Hai, pitico! Mișcă mai repede! strigă Chirs ce era lângă mașină,eu dabea ieșind din scara blocului
-Nu e vina mea că am picioare scurte și că nu îmi permit să cobor câte două scări ca și tine! mă răstesc la el
-Bine, bine! Dar nu te mai uita la mine în felul ăla!
-Cum mă uit?
-Cu privirea aia de diavol! Nu știu cum rezistă Josh când nu vrea să facă ceva.
-Nu rezistă.
-Săracul.
-Îți dai seama?!Acum urcă în mașină pentru că până la 15 trebuie să fiu înapoi.
-De ce?
-Sunt dădacă, ai uitat?
-Păi și dacă erai la liceu?
-Terminam la 13.
-Ok. Hai să mergem!

Urcăm în mașină,iar acesta pornește.Odată ajunși, coborâm din mașină și ne îndreptăm spre ușa de la intrare. Deschid ușa de la intrare, dar sunt trasă brusc în spate.

-Ce naiba te apucă?mă răstesc la el
-Nu suni la ușă?
-Chris, tu bați la ușă când ajungi la tine acasă?
-Păi...nu.
-Exact, acum nu te mai purta ca un tont și urmează-mă.

Intru în casă și traversez holul lung pe ai cărui pereți sunt înșirate zeci de fotografii. Ajunsă în sufragerie fug spre locul in care se juca Enzo și îl iau în brațe. Îl strâng la piept și încep să îl pupăcesc, acesta începând să chicotească.

-Enzo, unde e mami?
-În bucătărie.
-E singură?
-Nu, e cu 'tuşa Silvia.
-Ok, vi cu noi in bucătărie sau rămâi să te joci?
-Josh nu e cu tine? El va vrea să se joace cu mine.
-Nu, el e la antrenament dar dacă vrei sa te joci cu cineva, vorbesc cu mama și vin sa ma joc cu tine.
-El cine e?
-Eu sunt Chris.
-Poți să imiți sunetele motoalelor?
-Da.
-Vrei să te joci tu cu mine?
-Sigur. Cat, du-te la mama ta. Raman sa mă joc cu el.
-Ok.

Îl las jos pe Enzo și fug spre bucătărie. Dabea aștept să o văd pe mama.
Intru in bucătărie și zâmbesc când o văd. Era cu spatele la mine,dar mereu îi voi recunoaște culoarea părului. Era prea roșcat pentru a nu-l observa. Îi fac un semn scurt Silviei pentru a nu spune nimic și mă îndrept spre scaunul mamei cu pași mici.Când ajung lângă ea îmi așez mâinile pe fața sa acoperindu-i ochii și știu că nu trebuie să mai spun nimic pentru că-

-Sky!
-Mami!

Se ridică de pe scaun și mă strânge în brațe.

-Ar trebui să vi mai des pe aici,Sky! Îmi e foarte dor de tine!
-Ști bine ca nu avem niciuna timp. Dabea ne putem vedea.

Poate vă întrebați de ce mama mă numește Sky.Nu v-am prea spus lucruri despre mine,dar ve-ți afla pe parcurs. Numele meu este Catherine Sky Johnson. Mama e singura ce îmi spune Sky pentru ca nimeni nu îl folosește și spune ca nu mi-a pus numele degeaba.

-Mi-a fost așa dor de tine, puiule! Parcă ai mai crescut.
-Nu prea cred.
-Și pe mine nu mă bagă nimeni în seamă?rostește Silvia
-Scuze Silvia. șoptesc. Mă bucur să te revăd. îi sărut obraji și îi arunc un zâmbet forțat

Nu pot suporta această ființă.E mult prea tocsună și plină de ea.

-Și unde e Joshua? mă întreabă admirându-ș unghiile la fel de false ca zâmbetul ce îl poartă
-E la colegiu. spun aşezându-mă pe un scaun
-Ai venit pe jos până aici? mă întreabă mama conștientă ca prin zonă nu circulă autobuze și că eu nu am permis de conducere
-Nu, m-a adus Chris.
-El unde e?
-A rămas cu Enzo. Se joacă cu mașinuțele.
-Silvia, îmi pare rău, dar trebuie să te las. Trebuie să îi arăt ceva lui Sky.
-Nu-i nicio problemă.

Mama se ridică și îmi face semn să o urmez și așa fac.Ne oprim în camera mea și se așează pe pat.

-Vino lângă mine și spune-mi ce se întâmplă între tine și Josh.
-Poftim?
-Sky, te-am crescut și îți știu fiecare șmecherie și punct slab.
-Ce vrei să spui cu asta?
-Ai probleme cu Josh. Când ai vorbit de el mai devreme ți s-a subțiat vocea.
-Cred că mă înșală. Aseară pe la 22 l-a sunat cineva. A spus că e antrenorul lui care are nevoie de el și ca trebuie să plece. Dar Chris nu s-a dus cu el, a spus că el oricum are mâna ruptă și îl lasă cu mine...de fapt m-a lăsat cu el. A spus că se întoarce aseară, dar nu s-a mai intors. Și a spus ca e obligat să meargă la cursuri deși m-a făcut să chiulesc astăzi.
-Sunt sigură că-
-Stai puțin,telefonul îmi sună telefonul.

Îmi scot telefonul din buzunar și răspund.

-Buna, Val!
-Nu îți ca veni să crezi ce am văzut! exclamă surprinsă
-Ce?
-Josh a intrat cu o tipă în apartamentul vostru. Păreau că se grăbesc.
-Poftim?
-Exact. Vino imediat acasă. Dacă vor încerca sa iasă îi voi bombarda cu întrebării.
-Ok. Mersi. Vorbim imediat.

Închid telefonul si îl bag in buzunar.

-Cat,ce s-a întâmplat? Ești albă la față.
-Ți-am spus că mă înșeală! A intrat cu o tipa la noi în apartament și vecina l-a văzut.Trebuie să plec.

Ies din cameră, cobor scările grăbită și trec prin sufragerie spunându-i lui Chris să mă urmeze. Îmi pare rău că l-am lăsat așa pe Enzo, dar trebuie să rezolv cu Joshua. O dată ce Chris a intrat in mașină am început să bat nervoasă din picior.

-Îmi poți spune de ce am plecat și de ce plângi?
-Val m-a sunat și mi-a spus că l-a văzut pe Joshua intrând în apartamentul nostru cu o tipă.
-Val? Tipa aia sexy de la 6?
-Chris! Tocmai ți-am spus că e posibil ca Josh să mă înșele.
-Ah, da! Tontomanul ăla ar face multe chestii, dar nu te-ar înșela. Te iubește prea mult.
-Nu știu ce să spun despre asta.E mereu agitat și câteodată enervant. Și a început să fumeze din nou.
-Nu ți-a spus, nu?
-Ce să îmi spună.
-Trebuie să plece timp de vreo 3 săptămâni.
L-au ales ca reprezentat al echipei. Va merge să promoveze facultatea și echipa cu încă câțiva studenți.
-Ce? Pe lângă faptul că e posibil să mă înșele,
s-a mai și săturat de mine.
-Nu a făcut-o.
-Crezi asta?
-Nu cred. Știu. Îl cunosc pe Josh de când eram mici și nu l-am mai văzut niciodata atat de fericit. Și îți spun de acum: să nu te sperii dacă cadoul tau de 19 ani va fi un inel de logodnă.

Nu îmi venea sa cred. Pentru prima dată în viața mea am rămas mută. Nu prea cred ca Josh ar face asta. Ajunși în fața blocului cobor repede și intru în bloc mai apoi fug pe scări. Mâinile îmi tremurau așa de tare încât cheile mi-au căzut de vreo trei ori, dar am reușit.Am deschis ușa și am intrat în apartament.

-Josh?

Merg direct spre dormitor negăsind pe nimeni în sufragerie.

____________