Secretele întunecate ale trecutului

Capitolul 3 - " Mătușa mea..."

De dimineata incerc sa vorbesc cu mama mea despre mătușa mea.  Cu mana pe clanta, foarte aproape de a intra , aud o voce . Era tatăl meu vitreg.
- Mama ta e plecată.
- Unde?
- A vrut să se plimbe puțin...
    Mă duc in camera mea . Bonnie inca dormea. Mi-am luat geaca si am iesit afara pentru a cunoaște locurile . Am mers melancolică vreo 3 ore fără oprire , cu căștile pe cap , muzica dată la maxim si cu ochii in pământ. Cand ridic capul nu mai era nimic in jur decât o casa părăsită. Mi-am dat căștile după urechi si am înaintat cu frică spre aceea casa. Era normală, dar cand intru in ea, observ ca seamana foarte mult cu , casa mătușii mele . În dormitorul ei, scaunul de la birou era întors cu spatele la mn, când am vrut sa plec, o voce ma opreste. 
- Stai! Nu pleca !
- Cine e ?
- Sunt Anabela , mătușa ta.
- Mătușa?? Dar nu are cum. Tu ai murit.
- Mi-am înscenat moartea. Aveam probleme cu legea. Nu a știut nimeni înafară de mama ta.
- Și de ce nu mi-ai spus?
- Nu puteam. Si mama ta ă aflat tot la fel ca tine, chiar acum . Mi-a fost foarte dor de tine!
    Atunci o lacrimă coboară pe obrazul meu spre parchetul învechit din aceea casa. Alerg cu dor spre mătușa mea , o strâng tare in brate si o sărut pe obraz . I-am spus sa vina sa locuiască cu noi, dar atunci , ni-a spus.
- Eu o sa mor... Vreau sa aflii ceva despre trecutul tau..
- Ce??
   În acel moment, mătușa mea se prăbușește de pământ, spunundu-mi sa caut secretele trecutului meu, prin jurnalul ei., care este la mama mea . După ce mi-a spus, și-a închis ochii.. Stiam ca ultima ei dorința era s-o las acolo neputincioasă, însă am luat o lopata si am facut o groapă după casa . Am ingropat-o acolo  si am fugit acasa . Mama era pe canapeaua din living .
- De ce nu mi-ai spus ?
- Vroiam sa te protejez.
- Mereu aud asta de la tine.. Vreau jurnalul.
- Gaseste-l .
- Dar e la tine.
- Da, dar nu ti-l dau.
- Ba da , altfel.....