-Deci?
-Desigur că nu va...-.
-Voi veni cu tine.
Liam a căscat gura până-n podea iar ochii îi erau ațintiți către mine dar eu mă uitam hotărâtă spre băiatul cu păr negru.Părea puțin surprins de răspunsul meu însă era greu de observat.
-Foarte bine.Te voi aștepta afară.Anunță acesta îndreptându-se spre ușă.Îl ocolise pe vampirul de lângă mine.Îi șoptise ceva blondului dar nu mi-am putut da seama ce spusese,puteam doar să văd un mic rânjet în colțul gurii și cum Liam îi dăduse o privire aspră.Ușa se trântii în spatele lui Ray.
-Te-ai țăcănit?!Începuse Lily să țipe la mine.Nici măcar nu știm dacă e adevărat faptul că a fost trimis de ei aici! Poate nu știm care-i treaba cu pecețile alea sacre sau trecutul tău dar știm foarte bine că puterea asta este dorită de mulți!De la zâne și elfi până la îngeri și demoni!
Ei știu că sunt un licantrop diferit și special și că familia Bloodrain era una puternică,dar nu știu ce s-a întâmplat cu părinții mei,ce importanță avem și care e scopul nostru.Am mințit spunând că vreau să trăiesc pe cont propiu atunci când i-am întâlncă.Nu vreau să-și bage nasul în problemele mele.Dar ce mă uimea era faptul că nu au pus vreo întrebare până acum.Ori sunt prea năuci,ori înțeleg că nu e timpul potrivit pentru mine să vorbesc despre asta.
-Deși...s-ar putea ca Ray să spună adevărul.Îl contrazi-se Spektra.Ia-ți văzut pandantivul?E unul din simbolurile Consiliului.Unul a celor de rangul 2.
-Cum de știi așa multe despre asta?Am întrebat-o suspicioasă.Mai exact cât de multe știi?M-am corectat.Nimeni înafară de licantropi și Conducătorii fiecărei specii supranaturale știau asta.Cum și licantropii știu despre lucrurile astea confidențiale.
-Unu la mână.A spus ridicând degetul arătător.Mă informez mult.Și doi la mână.A spus ridicând și celălalt deget.Știu și faptul că acest Consiliu al Lunii este făcut din nouă dintre cei mai puternici licantropi.Dar sigur,sunt niște falși.
-Adică?Zise Liam ridicându-și capul spre vrăjitoare.
Eu începusem să mă încrunt și să-mi mușc obrazul.Știu ce urmează și cu siguranță își va da seama. Se pare că știe rolul meu în povestea asta.
-Nu știu.A ridicat din umeri.
Sau nu.Am respirat ușurată în gând.Dar totuși îmi venea să-mi trag o palmă mintală la cât de idioată poate fi una dintre fostele mâini drepte ale Primelor Vrăjitoare cu fața pe care o făcu-se când a vorbit.Unul dintre motivele care au alungat-o de acolo după ultima întâlnire a acestora...cred.Pentru asta plecase Spektra când m-am întors aici.Se pare că dacă bombardezi accidental jumate din Palatul Prezidențial al acestora,e un semn de trădare după zisele vampirului chiar dacă ele obișnuiesc să explodeze mai tot din jur.Vrăjitoarele sunt nebune.
-Doar atâta am auzit de la haita de pe cealaltă parte a prăpastiei.
-Poftim?!M-am repezit să spun.Ăia știu de chestii de genul ăsta?Sigur că ei știu Skylar.Doar sunt vârcolaci iar unele dintre haitele mai bătrâne știu adevărul.Și se pare că cea a lui Xander este una din ele.
-Ce căutai acolo?Acum că am adus vorba nu zicea Xander că a trimis unul din ai lui pe urmele lui Liam? Mă întreb unde e.
-Ciuperci fosforescente.A răspuns scotând una dintr-un săculeț mic.Sunt excelente la poțiunile de vindecare...Și la respirația urâtă.a adăugat uitându-se strâmb la Liam.
-Ai mâncat și tu odată usturoi și ești marcat pe viață.A murmurat el.
-Parcă vampirii nu suportau usturoiul.A întrebat Spektra auzindu-i bombănitul.
-E o minciună de-a oamenilor.Defapt,Chiar e acceptabil la gust.
-Dacă ve-ți continua să vorbiți fără sens atunci plec.
-Scuze.Au zis în unison.
~Ray~
Așteptam afară rezemat de un copac inspectând cicatricea lăsată de vampir.Ce îi i-a atât?Am oftat.Am încercat să ascult ce vorbeau dar după scuzele pe care vampirul și vrăjitoarea le-au răstit.Un miros ciudat îmi atrase atenția mi-am îndreptat capul spre direcția în care venea.Îmi puteam da seama că era un licantrop dar mai era ceva.N-am mai putut să-mi dau seama căci sunetul ușii provocat de Skylar când a deschis-o mi-a întrerupt gândurile.Atunci a apărut și lupul care se holba la noi.
~Skylar~
-Ești sigură că vrei să faci asta?întrebă Spektra îngrijorată.
-Da.
-Bine.Să ai grijă.A oftat ea.M-am îndreptat spre ușă ocolindu-l pe vampir.
-Sper că știi ce faci.A șoptit Liam.
Am dat din cap afirmativ ca răspuns și am ieșit din bârlog.Ray era rezemat de un copac uitânduse în stânga.Acolo se afla un lup roșcat ce ne privea cu intesitate.Simțeam mirosul care era identic cu cel al licantropilor din cealaltă parte a râului.Ăsta era lupul pe care Xander l-a trimis după vampir.
Acesta se transformase în om.Păr roșcat,ochii căprui,purta o jachetă crem cu o bluză neagră și blugi verzi iar el era incredibil de...scund.Cu un cap mai mic decât mine.Cu siguranță avea vreo 14 ani.
-Serios?A trimis un pici după un vampir?Am pufnit.
-Nu sunt pici!Am 17!S-a răstit.
Bine,nu mă așteptam la asta.
-Sunt sigură că onorabilul vostru Alpha te-a trimis ca să se descotorosească de un schelet ca tine.Ce?nu mai aveau hrană și pentru tine?
-Gura!
-Plecăm?S-a trezit Ray să întrebe.
-Sigur.Am spus îndreptându-mi privirea înapoi la puști.Nu există vampiri aici.Poți pleca.
-Ce prostie!A murmurat.S-a învârtit pe călcâie și a plecat.
-Încotro?
-Sud-Vest.
Ne-am transformat și am plecat.Dar nu va fi cum vrea el.Chier crede că pentru asta am plecat.Se înșeală amarnic.Nici nu știe ce-l așteaptă.
