DANGEROUS FEELING - Secrete Întunecate(I)

Capitolul 2 -Noi Încercări

Am ieșit din clasă cu gândul doar la Zayn și la cuvintele lui. Mie sincer nu mi se pare așa rău precum eu credeam ca e, sau poate oamenii chiar îl cataloghează greșit. Nu prea înțeleg de ce familia mea îmi tot cere sa stau departe de el. Până acum nu mi-am întrebat niciodată părinții din cauză că poate adevărul mă va speria, dar de data asta am s-o fac!

Am coborât din taxi-ul pe care l-am chemat cu câteva minute în urmă, i-am plătit taximetristului și am intrat în casă. O observ pe mama și pe tata vorbind, iar după ce m-au văzut s-au oprit și s-au uitat la mine. Ciudat! Oare ar trebui să întreb? Nu cred că ar trebuii să-mi fac probleme, dar totuși.

— Bună! Ce faceți? Despre ce vorbeați? întreb eu curioasa și aștept un răspuns în timp ce mă uitam la ei.

Stau și o analizez puțin pe mama și îmi dau seama că arată minunat, ca de fiecare dată. Părul ei este prins într-o coadă de cal lejeră iar pe ea poartă rochie albă care îi vine superb. Tatăl mei, însă, poartă doar un costum, clasica uniformă pe care trebuie să o poarte la locul lui de muncă, adică de ofițer.

— Hei, scumpo! Despre nimic important, spune mama și mă uit la ea curioasă.

„Despre nimic important"? Doar atât? Nu mai au nimic de spus?

— Da ,scumpo, nu te îngrijora! Vorbeam doar despre locul meu de muncă...știi și tu cum este, zice tata zâmbind.

Da, cel mai probabil cu asta își bat capul amândoi deci nu am de ce să-mi fac prea multe griji. Urăsc locul de muncă pe care îl are tatăl meu pentru că abia mai pot să-l văd câteodată.

— A ok! Mă duc în camera mea, spune zâmbindu-le.

— Sigur, scumpo! spune tatăl meu.

Îmi arunc geanta cu cărțile într-o parte a camerei și mă arunc în pat. De ce mă gândesc tot la el?La cuvintele lui? Oare el știe cine sunt? Oare și lui i s-a spus să stea departe de mine?

Îmi iau telefonul și căștile și intru în lumea gândurilor care se pare că nu-mi mai dau pace și pornesc muzica.

Dintr-o dată, în mintea mea apar doi ochi negri, întunecați. Fiorii îmi traversează din nou trupul când mă gândesc la el, dar de data aceasta, acei fiori nu mai sunt reci, ci sunt calzi. Pot spune că acei ochi prima oară m-au speriat, dar acum, când îi văd, parcă inima mea bate din ce în ce mai tare. Glasul lui blând, rostit calm, îmi umblă prin minte și mă face să vreau să-i mai aud încă o dată vocea. Numele meu de familie rostit din gura lui îmi sună mult mai plăcut, dar sincer m-aș întreba oare cum ar suna un "Perrie" spus de el.

Deschid ochii și mă opresc din a mă gândi la el pentru ca asta nu mă ajută deloc să dorm. Totuși, eu îl plac pe Zayn? Adică, comportamentul lui foarte arogant și ipocrit mă enervează la culme, dar cealaltă parte a lui, cea care mi-a demonstrat că o are astăzi, mă atrage..chiar foarte mult. Dar normal ca nu există nici o legătură sentimentală la mijloc, e doar o atracție fizică, cred. Nu mai mult, dar poate mai puțin de atât.

De fapt, ce tot spun aici? Nu îmi place de el și nici nu o s-o fac.

De data asta închid ochii hotărâtă să dorm.

*******************

Sunt așezată pe o bancă, în mijlocul unui câmp. Razele soarelui strălucesc falnic pe cer și mă fac să mă crispez din cauza luminii puternice. Florile împodobesc câmpul, iar mirosul lor puternic domină acolo. Rochia mea albă, cu volănașe îmi vine până la genunchi. O pasăre se așează lângă mine, pe bancă. Îmi dau seama că este o rândunică și că este albă, chiar foarte albă. Totul este atât de minunat încât nu aș mai pleca!