Mi se pare mie,
sau chiar ai trecut pe aici noaptea trecuta,
in timp ce genele mele
se invecinau cu somnul?
Primele branduse,
legate cu ata rosie de clanta usii
incoltesc surasuri intre pleoape,
abia schitate de amintiri fugare...
Eram eu, erai tu si cateva batai de inima,
printre cuvinte albastre
si stele cu gust de fragi .
Cred ca erai luna mea si-mi imparteai bolta
intre un rasarit si-un apus,
rascolind maree, la tarmul acela pustiit
in lunga asteptare a nebuniei de-o clipa,
cand nici cuvintele nu mai rasufla,
iar luceferii isi acopera ochii,
cu suvite de tacere...
