Marea Surpriză

1.1K 31 2
                                    

Era cam ora 11 dimineața. Nu pot să cred...am dormit până la ora asta? Se pare că da. Dar Vlad era lângă mine. Se uita pe telefon. Se uita prea atent.
R-Ce faci acolo?
V-Mă...uit pe insta la pozele cu mine!
R-Dă-mi să văd!
Vlad închide pagina pe care era si deschide instagram-ul
V-Uite!
R-Dacă zici tu...Ce îmi ascunzi?
V-Ralu... cum să îți ascund ceva? Ce fel de om crezi că sunt?
R-Cred că ești cel mai bun lucru care mi se putea întâmpla vreaodată!
V-Awww(mă ia de gât și mă sărută pe frunte)
R-Nu mă pupi și pe buze? Mă supăr pe  tine...
Nici nu am terminat de încheiat propoziția și se așează pe mn și mă sărută. Fix în acel timp intră mama lui împreună cu Cristi peste noi. Cristi începe să râdă. Mama lui iese rușinată din cameră.
V-Ce este?
C-Doar vroiam să văd ce faceți ,,porumbeilor"
M-Hai,ieși din cameră până nu te plesnesc
C-Ok,ok (iese el râzând si mai tare)
M-Scuză-l,așa e el mereu,nu așa Vlad?
Vlad nici nu auzise ce îi spuse mama lui. Era ocupat să se uite la mn.
R-Spune da!(îi șoptesc eu)
V-Da,așa este...!
M-Ok,acum vă las,dacă vă este foame să îmi spuneți,noi am mâncat.
R-Pregătesc eu masa.
M-Nu,scumpo,nu e nevoie să te deranjezi.
Da,am spus asta doar ca să vadă Vlad ce fată ,,de treabă" sunt. Oricum știam că mama lui va spune asta.
Mâncăm,ne schimbăm...Vlad intră peste mine în cameră,eu aveam doar blugii și sutienul pe mn:
R-Ce vrei? Nu vezi că sunt dezbrăcată?
V-Stai,nu am vrut să întru din cauza asta,vroiam doar să îți spun să te înbraci mai frumos,să îți iei o rochie sau ceva...
R-De ce? Nu îți place stilul meu?
V-Ba da dar na...
R-Ok,mă îmbrac mai frumos😒
Mi-am luat o rochie roșie de dantelă,niște sandale,și mi-am dat cu un ruj roșu. Știam că am de a face cu o surpriză.
Cam așa era. Am ajuns în fața blocului,după multe căutări după Vlad și multe apeluri nepreluate.
Da,știu că pare ciudat sau de necrezut,dar el era cu un buchet de trandafiri roșii și cu o cutiuță în mână. M-am îndreptat spre el.
R-O,vai,pentru cine sunt astea?
V-Pentru tine!
R-Nu,nu te cred,cred că ai greșit persoana!
V-Vrei să fi iubita mea?
R-Da!
Îl iau în brațe,îl sărut,timp de 5 minute. Nu știam și nu realizam ce se întâmplă. Era aproape imposibil. Era cel mai frumos gest făcut de un băiat pentru mine. Era la fel de frumos ca el.
M-a luat de mână,și ne-am plimbat pe faleză. Toată lumea se uita la noi. Mare greșeală. Mulți erau cu telefoanele în mână și ne făceau poze. Am ajuns la un restaurant,am mâncat, iar când eram în drum spre casă, Cristi îl sună pe Vlad
C-Ce faceți bro?
V-Bine,venim spre casă. Tu?
C-Fac bine,cum a fost la întâlnirea surpriză?
R-Cristi,tu ai știut?
C-Ăăăm...cam da? Dc? Vroiai să îți spun? Vlad m-a înebunit în ultima săptămână cu chestiile astea. Mă mir că nu ai auzit nimic.
R-Ok,doar asta vroiam să știu.
V-Tre' să închid,urcăm în lift. Pa!
Am ajuns acasă,dar știam că am de anunțat pe cineva:pe mama. Știu,sunt un copil rău,mătușa mea m-a lăsat singură în Constanța deoarece am rugat-o.Mama nu știa de asta.
R-Bună,mama!
M-Bună fata mea. Cum mai e viața ta? Unde ești?
R-Sunt bine mamă...sunt la niște băieți acasă.
M-Băieți?!? Ce va zice taică-tu dacă află?
R-(i-am povestit tot,dar nu și că îs singură)
M-Bine,ai grijă să nu te dai de gol când te sună tac-tu. Spune-i că ești pe plajă sau chestii de genul. Apropo,unde este Andrei?
R-Știu că pare ciudat,dar trebuie să o spun...
M-Zi repede!
R-Și nu te cerți cu mn sau cu mătușa,ok?
M-Ok,zi tot.
R-Păi...m-a lăsat singură în Constanța. Nu vroia să ști. A zis că se întoarce în câteva zile,dar a trecut o săptămână...
M-Și ai mai sunat-o?
R-Da,dar îmi spune mereu că nu poate vorbi...
M-Să vezi ce îi fac dacă nu te ia de acolo! Acum ai unde să dormi? Ai bani la tine?
R-Da,am 500lei la mine. Nu i-am cheltuit. Îmi ajung 2 luni dacă mă străduiesc.
M-Ai grijă de tine,și o să mai sun și eu. Te iubesc!
R-Și eu te iubesc!
Vlad a auzit doar chestia cu ,,te iubesc". A venit la mine și m-a întrebat:
V-Pe cine iubești?
R-Stai linistit,am vorbit cu mama.
V-Ok,dar vreau să văd.
Îi arăt telefonul.
V-Ok,e în regulă. Dar ce vroia?
R-Poveste lungă...
V-Mi-o spui diseară. (se uită el la mn cu o față de pervers)
R-Ok...Mrrr...😂

Era ora 18:30,Cristi a decis să facă un live. Dar problema era că era în camera unde stăteam noi,iar dacă mergeam în sufragerie erau părinții lui. Am decis să rămânem. Toată lumea era disperată să afle cine naiba sunt...era atât de bine să ști dacă lumea vrea să afle cine ești.
Trecu și live-ul,era ora 22:30, iar eu îi promisesem lui Vlad că îi voi spune povestea. M-am așezat în pat,iar el s-a pus pe pieptul meu. I-am povestit totul,dar după îmi spune îngrijorat:
V-Bebe,deci nu o să ne mai vedem atât de des? Ce o să fac eu fără mângâierile tale?
R-Nu știu baby,o să încerc să vin cât mai des. Nu te mai gândi la asta.
V-Așa voi face,dar am gânduri bune...
R-Adică? :>
V-Adică voi vorbi cu părinții mei mai întâi despre asta. Am niște rude în București.
R-Adică vei veni în București?
V-Nu...(spuse el cu o față supărată)
R-Atunci?
V-Mă voi muta cu totul în București.
R-Nu,bby,de geaba faci asta...
V-Tu nu ești de geaba. Tu meriți asta.
R-Bine,vorbim mâine.
Ca seara trecută,Vlad a dormit împreună cu mine,ținându-mă în brațe. Doar că de data asta dormea la nivelul pieptului meu dacă înțelegeți...

Da,cam atât a fost și cu acest mirific capitol,dacă v-a plăcut nu uitați să dați o☆pentru că m-ar ajuta foarte mult. Dacă ți-a plăcut poți să îi dai share și să o adaugi în bibliotecă.

O relație cu Vlad Munteanu!Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum