1. CUM AM CUNOSCUT-O PE ERIN

15 3 0
                                    

Doar ce ma mutasem in oras si deja incepusem sa frecventez un bar.
Preferam sa petrec timpul acolo decat sa stau toata ziua in casa iar manelele vecinilor sa rasune pana la noi.

Si nici scoala nu e un loc prea minunat si deja sunt recunoscut ca fiind "Satanistul de la 12 B". Atat hainele inchise la culoare, parul lung si faptul ca frecventam acel bar mi-au adus acest renume inca din prima saptamana de scoala.

Nu m-au interesat zvonurile si nici vorbele aruncate pe la spatele meu.
Nu mi-am pus mintea cu printesele scolii - denumire data de mine pentru acei "baieti" mai aranjati, mai pensati si mai epilati decat toate fetele din liceu - pentru ca, pana la urma, pana si o fata i-ar fi putut bate indiferent cat de puternici se dadeau ei. In definitiv, nu esti prea puternic, atunci cand mergi la sala si-ti faci mai multe selfie-uri in loc sa-ti lucrezi corpul. Dar asa e, toata lumea trebuie sa-ti admire pozele de la sala, pe care le pui pe facebook, intr-un maiou cu 2 numere mai mici doar pentru a ti se vedea muschii. 
Dar cine sunt eu sa judec, atat timp cat toate domnisoarele fara creier sunt innebunite dupa asemenea "barbati adevarati"? 

La inceput chiar m-am intrebat daca este ceva in neregula cu mine, dar dupa ce i-am cunoscut si pe ceilalti baieti din liceu - baieti normali, care nu s-au pizdificat si care nu fac rasa masculina de ras - am realizat ca nu e nimic in neregula cu mine.

Pe Erin am cunoscut-o vineri, dupa ce am hotarat ca pot sta mai mult, din moment ce maine e sambata si nu am de ce sa ma trezesc devreme.
Asa am aflat ca invatam la acelasi liceu si ca suntem in aceeasi clasa. Stie ca nu s-a facut nimic in prima saptamana asa ca, a decis sa nu vina. 
Am aflat si ca frecventeaza acest bar inca din clasa a 9-a, ceea ce nu i-a facut tocmai o imagine buna in liceu.
Am ascultat-o in liniste, in timp ce mainile i se plimbau dintr-o parte in alta si speram sa nu scoata ochii cuiva.

- Sunt niste nenorociti si abia astept sa scap de ei. Mai ales de grupul ala de pizdificati. Adica, serios, au sprancenele mai subtiri decat ale mele. SI EU NU MA PENSEZ si as vrea sa le am mai groase, dar nu le am.
Si se epileaza mai mult decat o fata. Macar pe maini si pe piept ar putea sa nu se epileze. Pun pariu ca au picioarele mai fine decat le am eu. Si, cu siguranta sunt mai feminini decat mine.

Si brusc realitatea m-a lovit mai ceva ca un meteorit care loveste pamantul. N-aveam sa trec singur prin iadul asta. N-aveam sa suport singur ultimul an de liceul.

Desi am cunoscut-o abia azi,  Erin s-a dovedit a fi o companie mult mai placuta decat intregul liceu si tind sa cred ca ne vom intelege bine, dat fiind faptul ca, fata de  majoritatea fetelor din liceu, Erin are si creier.

Si daca am crezut c-o sa urasc ultimul an de liceu, petrecut intr-o scoala noua, poate ca era timpul sa-mi schimb parerea.

Vocea ei ma trezeste la realitate si decid s-o ascult pentru ca, am timp toata noaptea sa dezbat subiecte cu constiinte mea.

- Si nu suport nici printesele fara creier de la noi din liceu si poate ca de aceea stau singura mai mereu.
Dar, hei, il privesc drept un avantaj pentru ca, oricum nu suport compania oamenilor prosti. Pur si simplu ma fac sa-mi dau ochii peste cap la fiecare 2 secunde si sa ma intreb o data la fiecare 5 secunde cat mai rezist ascultandu-le prostiile scoase pe gura.

Stii de cata vointa e nevoie ca sa nu plesnesti un asemenea om? Sau sa ii invinetesti un ochi? De multa vointa. Si eu nu dispun de ea. De aceea prefer sa stau singura sau sa mai schimb din cand in cand cateva cuvinte cu unii oameni normali din liceul ala.

Inca o data in seara asta realizez ca eu si Erin ne asemanam si avem lucruri in comun. Ma bucura sa aud ca nu-s singurul care nu poate inghiti prostia.

N-am timp sa-mi continui gandurile pentru ca vocea lui Erin ma intrerupe din nou.

- Imagineaza-ti doar ca unul dintre printesele rasei masculine a inceput sa-mi faca avansuri in clasa a 11-a, in sperata ca ma voi culca cu el.
Saracul, chiar a crezut ca aveam de gand sa ma culc cu el. Cand mi-am spus parerea despre el si faptul ca nu m-as culca cu el nici daca as fi platita pentru ca, am standarde mai decente de atat, iar prostia lui e undeva sub nivelul marii. L-am facut destul de repede sa realizeze ca-si pierde timpul degeaba - nu ca, in general, l-ar folosi in vreun scop nobil - si sa renunte.

Am ascultat linistit ceea ce mi-a povestit si puteam, foarte lejer, sa mi-o imaginez pe Erin invinetindu-i un ochi printesei pentru ca, sa fim seriosi, Erin era mai masculina decat el si grupul lui de printese la un loc.

Am cazut de comun acord ca ar fi mai bine sa pastram legatura si sa pierdem timpul impreuna la liceu.

Si ce aveam de pierdut? Era mai bine sa petrec timpul cu o persoana care gandeste la fel ca mine si suntem pe aceeasi lungime de unda, in loc sa stau inconjurat de prostia ce domina in liceu.

Am realizat ca este destul de tarziu si ca ar fi mai bine sa plec, asa ca mi-am luat ramas-bun de la Erin, promitandu-i ca o sa mai iesim.

Cu primul pas facut in afara barului am fost intampinat de briza rece de septembrie si intunericul noptii.
Nu eram chiar aproape de casa, dar am decis sa merg pe jos ca sa-mi pot limpezi mintea.

REFUGIULUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum