Capitolul 1. Intalnirea.

526 29 2
                                    

    Povestea noastra incepe intr-un liceu din Anglia unde,  in semestrul al 2lea, in clasa a 11a D, un nou elev se transfera. El se numeste Dante si este de asemenea eroul acestei povesti. Este un baiat inalt, slabut, dar bine conturat, cu parul de o culoare foarte ciudata, de culoare gri-argintiu, cu ochii albastrii si cu o piele rozalie ce duce spre palid. Insa secretul cel mai mare al eroului nostru este ca e un vampir. Acesta se inscrie la o scoala de oameni deoarece a ajuns la varsta de 18 ani. Aceasta e varsta in care vampirii din familia Borbawn trebuie sa-si paraseasca casa parinteasca si sa inceapa sa se descurce in societate, sa invete pe pielea lor responsabilitatea de a fi un vampir si consecintele grave de a li se afla secretul de catre muritori.

     Impreuna cu profesorul indrumator Dante se indreapta spre sala unde viitoarea lui clasa isi tinea orele. Ajungand in fata usii profesorul indrumator se uita la Dante si spune zambind:

    "-Asteapta doua minute pana dau anuntul in clasa, iar cand o sa te strig tu o sa intri, bine?".

Dante afirma dand din cap. Profesorul intra in clasa si da anuntul elevilor. Dupa putin timp acesta intra in sala la chemarea profesorului. In momentul in care acesta intra pe usa, zeci de tipete de fericire rasuna sala si holul. Toate fetele incep sa il aclame si sa se bucure de frumusetea lui. Dupa cateva momente se face liniste, iar baiatul cel nou se prezinta.

    "-Salutare clasa. Ma numesc Dante van Borbawn si de acum o sa fiu colegul vostru. Sper sa ne intelegem."

Dupa ce acesta se prezinta un nou val de tipete si felicitari rasuna sala din partea fetelor in timp ce baietii se ofticau si isi rodeau unghiile de ciuda, deoarece acesta, desi nou in clasa, a cucerit fetele.

     In timp ce acesta se indrepta spre ultima banca de la geam, observa o fata ce statea in a treia banca de pe randul din mijloc. O domnisoara bruneta, cu parul pana peste umeri, cu ochii verzi, subtirica dar totusi bine dezvoltata, statea cu ochii intr-o carte, rapita din lumea reala de acea poveste din cartea ei, in timp ce asculta muzica in casti. Ea nici macar nu fusese atenta ca un nou coleg se alatura clasei. El o priveste atent in timp ce se indreapta spre noua lui banca. Se aseaza si incepe sa priveasca privelistea de pe geam gandindu-se la noua lui viata. La un moment dat simte o mana pe umarul lui. Brusc acesta se intoarce. Colegul din dreapta, zambind, ii sopteste in timp ce tine palma intinsa:

    "-Buna. Sunt Tylor. Vom fi vecini ca sa spun asa."

Dante il priveste, zambeste si ii apuca mana. Dupa scurta discutie cu Tylor, acesta incepe sa o admire pe acea fata din a treia banca. Dupa cateva minute acesta il bate usor pe umar pe Tylor si ii sopteste:

   "-Prietene. Cine e acea fata din a treia banca din fata ta?"

Tylor se apleava usor, se uita, dupa care se intoarce catre Dante din nou.

   "- Ea e Ana. E cea mai buna din clasa noastra la invatatura, dar nu e tocilara de felul ei. Deasemenea e si cea mai frumoasa. Si nu o spun doar eu. E de gasca. Dar vorbeste destul de putin cu noi. Mai mereu e lipita de carti S.F. De ce? Iti place?"

Dante se intoarce la banca lui si se preface ca nu a auzit intrebarea ignorandu-l pe Tylor. Acesta se preface ca e atent la ora in timp ce

o urmarea cu coada ochiului pe Ana.

     Ora se sfarseste, iar cand pauza incepe un grup urias de elevi se aduna in jurul bancii lui Dante incepand sa-l bombardeze cu intrebari. Datorita zgomotului si agitatiei Ana se opreste din citit, inchide cartea, isi da jos castile si se intoarce mirata uitandu-se la grupul mare adunat in spate. Isi prinde colega de mana si o intreaba:

   "- Ce se intampla? Ce e acolo?"

   "- Cum adica ce e acolo? Poate vrei sa spui cine e acolo?!" spune aceasta pe un ton alarmant.

   "- Treci la subiect te rog." spune Ana frustrata.

   "- Mai lasa cartile si priveste in jur. Avem un nou coleg in clasa. Te topesti cand il vezi!"

Ana se ridica si de curiozitate se indreapta spre ultima banca. Cand aceasta s-a apropiat de banca, membrii clasei au inceput usor sa-i faca loc. Cand a dat ochii cu el aceasta simte cum se indragosteste la prima vedere de el, dar totusi ramane ferma si se prezinta.

   "- Buna. Ma numesc Ana." spuse ea incercand sa stea calma.

Dante se ridica, ii apuca mana si o saruta usor. Isi ridica fruntea si ii zambeste spunand:

   "- Buna. Sunt Dante van Borbawn. Spunemi doar Dante. Ma bucur sa te cunosc domnisoara Ana." spune el pe un ton puternic si suav.

In acel moment toti au ramas gura casca in timp ce unii au inceput sa scoata sunete ciudate. Ana se inroseste si il priveste fara a scoate un cuvant. Dupa cateva clipe aceasta isi trage brusc mana, se incrunta si pe un ton serios se intoarce la banca ei dand impresia ca ei nu ii pasa si ca ce a facut el nu a afectat-o cu nimic, cand de fapt ea s-a fortat si s-a abtinut sa nu se dea de gol.

     La sfarsitul orelor, cand Dante da sa plece, se uita spre banca Anei dar aceasta disparuse. Ea a si iesit pe usa clasei cat a sunat clopotelul. El zambeste si pleaca...

Tanarul VampirUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum