Era soare pe strada

11 1 0
                                    


Era soare pe strada , ceva se schimbase , eu eram altfel . Strainul m-a luat de mana si cu cealalta imi arata stelele , cerul cu toate ale sale si ziua deopotriva . Universul meu isi crease un aer nou , viata capatase culoare si strazile erau pline de viata . Natura si ea isi revenise la viata si toate atriile inimii mele erau acum intregi . Parea ca nimic nu poate distruge ce am creat . Niciun viscol sau furtuna . Era vara in suflet chiar daca afara era o toamna de neinchipuit . Si cine ar fi putut sa imi spuna mie ca va ploua si ca va veni iarna cand eu eram pe campurile mele verzi , pline de verdeata si curcubeul era in toi ? 

Eram cu adevarat fericita ! Candva , am auzit pe cineva spunand ca fercirea nu exista , ca daca trupul nostru firav ar simti fericirea s-ar sfarama in mii si mii de bucatele , ca el , e prea slab pentru a rezista . La acea vreme , naiva de altadata l-a crezut , sufletul ei gol nu simtea nimic :  nici fericire si nici tristete ! Era gol ! Pe dinauntru era doar un mare gol intunecat , de nepatruns . Era un neant fara sfarsit ! Un start fara destinatie finala ! 

 Si totusi , azi traiesc si simt ! Strainul din acea zi devenea cu fiecare zi parte din inima mea si a continuat sa fie asa pana cand , din doi am devenit doar unul . Era acea iubire platonica spirituala care nu avea nevoie de cuvinte pentru a fi aratata sau dovedita . Acea iubire care se simtea in privirea celuilalt fara a spune nimic pentru ca nimic nu se compara cu linistea dintre doi indragostiti care doar stau si se privesc in suflet . DA ! In suflet ! De ce ? Pentru ca atunci cand iubim , noi nu ne uitam doar unii la altii . Un indragostit  nu vede chipul persoanei iubite , ci ii vede sufletul . Ii vede inima asezata pe tava sufletului intinsa spre el . Ii saruta buzele gandindu-se ca acel sarut este o mangaiere a inimilor celor doi . Dragostea nu se materializeaza in sex ! Aceea e dorinta ! Dorinita este materializata in ceea ce numim noi sex ! Dragostea izvoraste din inima , iar sexul din minte ! 

Pentru mine , era dragoste ! Iubeam cu toata fiinta , dar uneori pur si simplu nu este de ajuns ! Viata e mai mult decat a avea o relatie , iar noi avem de trait cu oamenii si de infruntat problemele de zi cu zi , iar uneori nu suntem atenti la dragoste . 

Asa a fost si pentru mine caci , universul pe care l-am creat cu atat de multa greutate s-a prabusit intr-un singur moment de neatentie . Atunci cand oamenii nu sunt fericiti cu ceea ce au , ei cauta acel ceva in ceilalti oameni , dar mereu uita cate ceva ! Ce uita ? Uita ca langa ei se afla alti oameni care ii iubesc cu adevarat si care ar face orice pentru ei ! Uita ca s-au implicat intr-o iubire si pentru a trece la o alta , ei trebuie sa o sfarseasca pe prima . Dar ei ...se aventureaza oricum si nu le pasa , iar din aceasta cauza raman inimi frante , povesti neterminate si oameni goi ! Asa am ramas si eu  ! Distrusa intr-un univers inert in timp ce o parte din inima mea , EL , a plecat in fiecare zi , putin cate putin . Cel mai trist ? In inima mea , totul a fost bine pana cand uraganul m-a lovit . 

Credeam ca e pefect !Ca amandoi aveam tot ceea ce ne trebuie ! Dra nu a fost asa ! Se pare ca doar unul din noi  credea asta pentru ca EL a gasit ce cauta in altcineva . Credeam ca avea tot , si chiar avea , aici , langa el . Si totusi ...a plecat . Am ramas singura ,pierduta intr-un ocean de intuneric . Nu vedeam nimic si inca IL asteptam ... Il strigam mereu , dar niciodata nu s-a mai intors .  


Intr-o zi , insa , o lumina difuza a facut loc a doi oameni . Doua siluete veneau prin intuneric , razand , fericiti si bucurandu-se unul de celalalt . Am zambit  ! Mi-am adus aminte de NOI , de vechiul strain  ce inca imi bantuia visele si in urmatoarea clipa , l-am vazut din nou pe ...EL . 

Nimic nu era schimbat la EL. Ochii lui straluceau , trupul lui era la fel , neschimbat,  de parca anii ce-au trecut nu si-au pus amprenta timpului peste el deloc , si chiar asa era . EL era la fel , dar fata de langa El nu mai eram Eu . Si in acea clipa m-a privit in ochi si doar a trecut mai departe ca si cum nu m-ar fi cunoscut niciodata . 


In acel moment am inteles si alergand prin intuneric m-am lovit de o usa masiva care din cauza impactului s-a spart lumina invadand peste tot . Era lumina, dar nu acel tip de lumina. Era o lumina gri care lumina slab mediul in care ACUM ma aflu  si...

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Aug 08, 2017 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

GânduriUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum