Era soare pe strada , ceva se schimbase , eu eram altfel . Strainul m-a luat de mana si cu cealalta imi arata stelele , cerul cu toate ale sale si ziua deopotriva . Universul meu isi crease un aer nou , viata capatase culoare si strazile erau pline de viata . Natura si ea isi revenise la viata si toate atriile inimii mele erau acum intregi . Parea ca nimic nu poate distruge ce am creat . Niciun viscol sau furtuna . Era vara in suflet chiar daca afara era o toamna de neinchipuit . Si cine ar fi putut sa imi spuna mie ca va ploua si ca va veni iarna cand eu eram pe campurile mele verzi , pline de verdeata si curcubeul era in toi ?
Eram cu adevarat fericita ! Candva , am auzit pe cineva spunand ca fercirea nu exista , ca daca trupul nostru firav ar simti fericirea s-ar sfarama in mii si mii de bucatele , ca el , e prea slab pentru a rezista . La acea vreme , naiva de altadata l-a crezut , sufletul ei gol nu simtea nimic : nici fericire si nici tristete ! Era gol ! Pe dinauntru era doar un mare gol intunecat , de nepatruns . Era un neant fara sfarsit ! Un start fara destinatie finala !
Si totusi , azi traiesc si simt ! Strainul din acea zi devenea cu fiecare zi parte din inima mea si a continuat sa fie asa pana cand , din doi am devenit doar unul . Era acea iubire platonica spirituala care nu avea nevoie de cuvinte pentru a fi aratata sau dovedita . Acea iubire care se simtea in privirea celuilalt fara a spune nimic pentru ca nimic nu se compara cu linistea dintre doi indragostiti care doar stau si se privesc in suflet . DA ! In suflet ! De ce ? Pentru ca atunci cand iubim , noi nu ne uitam doar unii la altii . Un indragostit nu vede chipul persoanei iubite , ci ii vede sufletul . Ii vede inima asezata pe tava sufletului intinsa spre el . Ii saruta buzele gandindu-se ca acel sarut este o mangaiere a inimilor celor doi . Dragostea nu se materializeaza in sex ! Aceea e dorinta ! Dorinita este materializata in ceea ce numim noi sex ! Dragostea izvoraste din inima , iar sexul din minte !
Pentru mine , era dragoste ! Iubeam cu toata fiinta , dar uneori pur si simplu nu este de ajuns ! Viata e mai mult decat a avea o relatie , iar noi avem de trait cu oamenii si de infruntat problemele de zi cu zi , iar uneori nu suntem atenti la dragoste .
Asa a fost si pentru mine caci , universul pe care l-am creat cu atat de multa greutate s-a prabusit intr-un singur moment de neatentie . Atunci cand oamenii nu sunt fericiti cu ceea ce au , ei cauta acel ceva in ceilalti oameni , dar mereu uita cate ceva ! Ce uita ? Uita ca langa ei se afla alti oameni care ii iubesc cu adevarat si care ar face orice pentru ei ! Uita ca s-au implicat intr-o iubire si pentru a trece la o alta , ei trebuie sa o sfarseasca pe prima . Dar ei ...se aventureaza oricum si nu le pasa , iar din aceasta cauza raman inimi frante , povesti neterminate si oameni goi ! Asa am ramas si eu ! Distrusa intr-un univers inert in timp ce o parte din inima mea , EL , a plecat in fiecare zi , putin cate putin . Cel mai trist ? In inima mea , totul a fost bine pana cand uraganul m-a lovit .
Credeam ca e pefect !Ca amandoi aveam tot ceea ce ne trebuie ! Dra nu a fost asa ! Se pare ca doar unul din noi credea asta pentru ca EL a gasit ce cauta in altcineva . Credeam ca avea tot , si chiar avea , aici , langa el . Si totusi ...a plecat . Am ramas singura ,pierduta intr-un ocean de intuneric . Nu vedeam nimic si inca IL asteptam ... Il strigam mereu , dar niciodata nu s-a mai intors .
Intr-o zi , insa , o lumina difuza a facut loc a doi oameni . Doua siluete veneau prin intuneric , razand , fericiti si bucurandu-se unul de celalalt . Am zambit ! Mi-am adus aminte de NOI , de vechiul strain ce inca imi bantuia visele si in urmatoarea clipa , l-am vazut din nou pe ...EL .
Nimic nu era schimbat la EL. Ochii lui straluceau , trupul lui era la fel , neschimbat, de parca anii ce-au trecut nu si-au pus amprenta timpului peste el deloc , si chiar asa era . EL era la fel , dar fata de langa El nu mai eram Eu . Si in acea clipa m-a privit in ochi si doar a trecut mai departe ca si cum nu m-ar fi cunoscut niciodata .
In acel moment am inteles si alergand prin intuneric m-am lovit de o usa masiva care din cauza impactului s-a spart lumina invadand peste tot . Era lumina, dar nu acel tip de lumina. Era o lumina gri care lumina slab mediul in care ACUM ma aflu si...
CITEȘTI
Gânduri
RandomDespre tot si toate. Despre viaţă si moarte. Despre vise si realitate...despre tot ce nu pot sa spun cu voce tare...