Nu suntem nebuni

Detin controlul

Stateam intinsa in pat cand am tresarit la auzul usii trantite de perete. Din nou nu era multumita si din nou avea sa tipe. Cand eram mai mica obisnuiam sa ma ascund in dulap de fiecare data cand se certa cu tata, ea tot timpul avea si are dreptate.

-De ce stai? Nu ai teme? intreba sarcastica. Ai mancat? Uita-te la tine cum arati! Nu pot sa cred ca esti copilul meu, eu nu te-am crescut asa!

-Imi este rau, te rog lasa-ma sa stau o ora in liniste si pe urma fac tot ce vrei tu, i-am raspuns cat sa n-o enervez.

-Iti e rau fiindca nu ma asculti, tu si cu taica-tu. Daca m-ati fi ascultat v-ar fi fost mai bine, dar faceti cum stiti voi mai bine, raspunse in timp ce se inrosea de furie.

-Tata nu mai e aici, de ce crezi ca a plecat? Ca te iubea? Nu te-a mai suportat! Normal ca mai convins sa raman cu tine, ca sa ai cui sa-i dai ordine. Oricum o sa plec, am varsta necesara, poate o sa ma mut la el, acum nu mai era nici o diferenta intre rujul ei rosu si restul fetei.

-Tu inca ai nevoie de mine esti nimic fara mine, pot sa fac ca totul sa iasa cum vreau eu! incepu sa urle, ma ameninta.

         Iesi din camera, trantind usa, apoi am auzit auzit sunetul specific al unei chei in broasca. Am sarit din pat si am apasat pe clanta. Ma incuiase aici.

-Deschide! am urlat. Deschide!

-Inca te controlez, esti a mea.

-Nu te poti numi mama, esti o manipulatoare. Esti o scorpie bolnava.

M-am uitat in jur, nu aveam de gand sa ies, dar aveam de gand sa-i arat ca eu detin control asupra mea. Am apucat foarfeca de pe birou si am intrat in propria mea baie. M-am fixat in fata oglinzii si am inceput sa tai. Mi-a repetat in nenumarate randuri cat uraste fetele cu parul scurt si considera ca parintii lor le neglijeaza. Dupa ce am terminat m-am privit in oglinda si m-am admirat. Imi placea asta, defapt adoram asta. Am deschis dulapiorul si am apucat somniferele, deobicei ea mi le dadea cand nu eram "cuminte". Mi le-am rasturnat pe toate in palma apoi le-am inghitit. Camera a inceput sa se invarta cu mine. Am incercat sa ma sprijin de ceva ca sa nu cad, iar greutatea pe care am pus-o pe oglinda a facut-o sa se sparga in locul unde am lovit-o cu palma. Am simtit cum durerea ma fulgera si cum firisoare de sange se preling pe degetele mele oprindu-se pe gresia alba. Am apucat cea mai mare bucata din oglinda sparta fiind fascinata de cum straluceste. Am hotarat sa ma asez pe marginea cazii ca sa am mai multa stabilitate. Am apucat mai bine ciobul in mana dreapta, ignorand durerea, am pus varful pe incheietura mainii stangi si am apasat. Sangele a inceput sa tasneasca, curgea din ce in ce mai mult, iar corpul meu era din ce in ce mai greu. Am simtit cum cad ca o fractiune de secunda mai tarziu corpul meu sa intalneasca gresia rece. Totul in jurul meu era negru si pentru prima data m-am simtit cu adevarat libera.