12. Ian sau Harry?

102 11 12
                                    

Harry lasa esarfa sa cada jos. Acum pot intelege totul.

-Nu cred! Exclam uimita..

Vad numai roz in fata ochilor. Totul e asa perfect, parca scos dintr-un film. Stau in fata celui mai frumos lucru din viata mea.

Fix in fata mea se afla o fantana mare si frumoasa, iar pe langa ea, pe o parte si pe alta, niste copaci inalti plini de flori roz. Florile lor cazute formeaza un adevarat covor pe iarba scurt taiata.

-Te-am adus aici pentru a-mi cere scuze. Mi-am dat si eu seama ca m-am purtat ca un prost si chiar nu am de ce sa o fac. Prea multa cearta. Trebuia sa fie o surpriza, dar tu ai cam stricat-o. Si sa nu te mai prind ca imi cauti in telefon, cel mai mult urasc asta.

-Vai. E totul asa perfect aici. Nu pot crede ca un loc ca asta chiar exista. Ma simt asa relaxata, simt ca pot fi eu. E foarte frumos aici. Sincer, prima data m-am cam speriat, dar acum. Iti multumesc mult, Harry!

Mici lacrimi mi se strang in ochi, dar nu le dau importanta si sar sa il imbratisez. Nu sta pe ganduri si imi raspunde imediat la gest.

-Poate am fost putin cam prea dur in ultima parte, dar a meritat. Scuze daca te-am speriat, dar stii ca nu as putea niciodata sa iti fac ceva rau. Oricat ne-am certa, nu te-as rani, crede-ma.

Aprob cu o miscare simpla a capului si il trag dupa mine pe covorul rozaliu de flori. Ne intindem amandoi pe jos si privim cerul senin. M-as putea muta aici. E prea tare locul asta si chiar ma bucur ca am avut sansa de a il vedea.

-Ce ai zice sa fim prieteni? Cred ca daca ne straduim putin, reusim si fara cearta. Ce zici? Ma inghionteste cu cotul si imi face cu ochiul.

Ma afund in gandurile mele. Ca inainte nu o sa mai fim niciodata, stiu asta. O simt. Suntem amandoi foarte schimbati, nu mai suntem copii aia inocenti si plini de dragoste. Cel putin el nu mai are pic de iubire in el. Schimba fetele mai repede decat imi schimb eu hainele intr-o zi. Acum e doar pe aventuri. L-am iubit mult, ce pot spune, el m-a invatat sa iubesc, dar acum nu mai merge. E gata.

-S-a facut! Cred ca ar fi cel mai bine. Ii zambesc convingator si ma intorc cu fata inapoi la cer. Se ridica din sezut si intinde mana spre mine pentru a ma ajuta sa ma ridic, la randul meu.

-Hai, mai vreau sa iti arat ceva. Nu-mi da drumul la mana, doar o tine strans si imi arata incotro sa ma indrept. Ma simt bine si in siguranta cu el langa mine, stiind ca suntem in regula pentru moment, asa ca nu ma grabesc sa imi retrag mana din a lui.

Dupa inca cativa pasi, zaresc un lac destul de dragut si limpede.

-Ai de gand sa facem baie aici? Acum? Intreb confuza.

-Da, altfel nu te-as fi adus aici. Isi apuca tricoul de margini si trage de el, lasandu-l, mai apoi, sa cada pe jos.

-Dar nu am cum, nu am in ce. Doar nu se asteapta sa fac baie dezbracata, dar la mintea lui.

-Nu e nevoie sa ai ceva pe tine neaparat, stii. Ranjeste pervers. Ochii mei cad pe abdomenul lui bine lucrat si plin de tatuaje. Arata chiar foarte mine, Dumnezeule.

Isi da jos si pantalonii, acum fiind doar in boxeri. Inainteaza spre mine si ma prinde in bratele lui mari, stil mireasa.

True love never forgetUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum