Michael

157 19 7

de Darlingblackeyes

de Darlingblackeyes

"Asta face 4 dolari domnule." Spune femeia din spatele tejghelei. I-am dat banii si ea mi-a dat punga de plastic cu cele 3 benzi desenate. Am parasite magazinul si am urcat in masina mea punandu-mi lucrurile pe locul pasagerului.

"Insfarsit." Mi-am spus mie insumi. Insfarsit mi-am luat noua versiune a Flame Girl. Stiu ca suna ciudat, stii tu titlul. Si eu am crezut la fel cand am auzit de benzile desenate, dar prietenul meu Calum m-a introdus in ,,lumea lor,, si au inceput sa imi placa. De obicei cand le citesc este in fundal o fata. Pare sa aiba o personalitate grozava. Daca ar fii reala mi-as dori sa fiu prietenul ei cel mai bun, dar ea nu este reala.

Am inceput sa conduc pana am ajuns in dreptul casei. Mi-am luat lucrurile din masina si am mers pana la usa si am deschis-o in liniste. Am fugit la mine in camera si am dat drumul la muzica.

Camera mea nu era una normala pentru un adolescent. Am postare cu trupe pe pereti, trupe vechi sau noi si autografe. Am pe birou bilete de la concerte vechi. Pe dulap sunt lipite abtipilde cu trupa mea preferata. Intr-un colt al camerei aveam chitara si in celalalt aveam doua teancuri cu benzi desenate pe care le-am citit deja. Pe podea, ca de obicei, erau pantaloni si bluze aruncate. Pe un scaun se afla colectia de cartonase cu Pokémon, inca ma mai joc cu ele. Nu pot sa uit de PlayStation 4, este copilasul meu, il iubesc pana cand voi muri. Ma joc destul de mult la el. Mai ales cand am timp liber. Lucrul meu favorit din camera este patul meu. Asternutul negru si pernele la fel, foarte confortabil. Nu as vrea sa il parasesc vreodata. Am o camera destul de mare.

Dar o camera mare inseamna ca am multe locuri unde sa ascund lucruri de parintii mei. Reviste porno le ascund sunb pat, prezervativele in noptiera de langa pat . Bautura o ascund de obicei sub niste boxeri. Tigarile, ei bine pe ele nu le ascund fiindca mama deja stie ca fumez. Sunt la fel ca toti ceilalti baieti adolescenti. Petrec pana in zori, pierd vremea cu fete si nu imi pasa de ce fac. Asta pana cand las o femeie gravida, dar spre fericirea mea nu s-a intamplat. Eram genul baietului rau. Am un singur tatuaj si spre mirarea multora nu am nici un piercing.

Mi-am scos pantofii si I-am aruncat undeva in camera. M-am pus pe pat si am inceput sa citesc o banda desenata. Ma uitam la fiecare imagine, la fiecare detaliu, fiecare remarca pe care o facea fata misterioasa. Ii ziceam asa fiindca nu stiu cum o cheama. Am ras de remarca pe care a facut-o cand a intrat in cineva "Hei tu, nesuferitule, nu sunt expert in cactusi, dar recunosc un spin cand il vad." Perfect! Sigur o sa folosesc o data replica asta.

Am terminat cartea de benzi desenate si am pus-o pe un raft langa celelalte pe care le citisem deja. Serios, trebuia sa le mut undeva, altundeva. Erau asa de multe, parca erau un turn, oricand putea sa cada peste mine. Deja vedeam stirea in presa: "MICHAEL CLIFFORD, UN ADOLESCENT DE 17 ANI A MURIT FIINDCA BENZILE DESENATE AU CAZUT PESTE EL SI L-AU STRIVIT". Nu, asta nu se va intampla niciodata.

Mi-am luat chitara si am inceput sa cant cateva note, in acelasi timp cantam si versurile melodiei.