2

43 4 1
                                    

-Deci,mai vorbim.Trebuie să mergem la ora domnului Oscar! ~ spune ea agitată
-Nu fi agitata! Domnul Oscar e super de treabă.Preda geografia foarte bine!
-Ok.Hai!

Am mers amândoi spre sala de clasă.
-Si ți-ai făcut prieteni aici? ~ o întreb
-Nu,inafara de tine..
-Suntem prieteni?
-Mda,asa cred eu..
-Ma bucur mult ca suntem prieteni,sincer! ~ spun eu cu un zâmbet larg

Ea mi-a schițat un mic zâmbet la rândul ei.Ador zâmbetul ei dulce-amar.
-Gata!Am ajuns!
Ora de geografie s-a scurs foarte repede.Acum plec acasă.Ca sa ajung acasă,trebuie să merg intr-o mică pădure.In pădure e un lac.Merg ce merg si am dat de ea.

Ea plângea pe marginea lacului.M-am apropiat încet de ea.
-Amy!Ești bine?
-A-Alex?C-ce cauți aici?! ~ spune tresărind
-Vreau sa știu ce ai pățit!Pot eu să te ajut!
-Ba nu poți!Totul e bine,stai liniștit!
-Amy,te rog nu mă minți!Eu tin la tine! Spune ce s-a întâmplat!
-Nu pot să îți spun acum!
-Te duc eu la mine acasă!
-Nu!Doar lasa-ma să stau aici.Oricum părinții tăi se vor supăra pe tine dacă mă aduci la ei acas...
-Eu nu am părinți!Acum vino cu mine!
-Of...bine,vin cu tine.. ~ spune cu o lacrimă cursă pe obrazul ei.

Îi șterg lacrima de pe obraz si pornim în drum spre casa mea.Cand ajungem,ii deschid ușa.
-Bine ai venit la mine acasă!Fa-te confortabila pe canapea!
Ea s-a așezat pe canapea.
-Umm,Alex?
-Da?
-Scuza-ma dacă te deranjează întrebarea asta,dar cum adică nu ai părinți?
-Pur si simplu nu am..

Din perspectiva lui Amy
-Pur si simplu nu am.. ~ spune el cu o voce deprimată,dar in același timp si veselă
-Dar tu de ce plângeai pe marginea lacului,hm? ~ continuă el
-Pai,parintii mei mereu se ceartă si ei mă fac să sufăr în fiecare zi..
-Imi pare rău!Hai cu mine in dormitor..S-a făcut târziu..

El ma ia pe sus si ma duce spre camera lui.Ma pune ușor pe patul lui.Se așeză lângă mine.
-Părinții mei.... ~ spune el pe un ton sarcastic
-Părinții mei sunt morți de când aveam 5 ani.Mi-a rămas decât casa lor și de atunci trebuia să încep să mă descurc singur.. Mătușa mea mai venea pe aici sa aibă grijă de mine,dar ea a început sa nu ii mai pese de mine.Tin minte doar ca ei mă iubeau foarte mult înainte sa moară..
-....
-Am aflat de abia la 10 ani ca ei nu mai trăiau.Au fost loviți de mașină si au murit pe loc pe trecere..Acum ma descurc cu toate..
-Imi pare foarte rău...

Din perspectiva lui Alex
Ea m-a luat după aceea,in brațe.
-Acum totul a trecut..
-Si eu am o viață puțin dificilă..
-...
-Mama mea se ceartă cu tatăl meu pentru că mereu vine beat acasă.
-Aha.
-Toata lumea spune că eu am inima de gheață.Toti băieții se îndrăgostesc de mine,iar eu îi resping.Dar tu ești diferit față de ei.Si imi place faptul că tu ești diferit,Alex Cooper!

-Ma bucur ca ești diferită față de celelalte.Toate sunt niste târfe obsedate de mine.
-Mda..
-Acum hai la culcare!Mâine avem școală!
-Bine! Noapte bună!
I-am lăsat un mic pupic pe frunte fără sa vreau.

---------------
Sper sa va placă noul capitol!😊

Fata cu ochii albăstrui Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum