Viata de adolescent

Imi urasc viata

Asta a fost o seara de neuitat.Acum sunt in masina cu Alexander, ma duce acasa.

Am ajuns!Imi iau ramas bun cu un sarut scurt si plec.

Ce monotona e casa,ce ae intampla?

-Hei,mai traieste cineva aici?!

-Em,vino un pic pana sus!spune tata.

Merg spre camera parintilor.

-Buna,de ce m-ai chemat?!

-Uite scumpo stiu ca e greu,dar...In doua zile ne mutam in America.Am facut schimb de firme cu Sell,il stii,e omul ala care....

-Cum?!Oameni buni,am fost la 4 scoli,nici acum nu va reveniti?!Ce ati patit,ati cazut in cap cand erati mici?N-aveti decat sa plecati eu raman aici!

-Scumpo,problema e ca peste doua zile se va muta noul proprietar aici,nu ai unde sa locuiesti!

-Ba da,am unde!Nu am nevoie de voi,puteti sa plecati acum!Cu animalutele acelea neajutorate ce aeti de gand sa faceti?!Le taiati capu si il puneti pe pereti in noua voastra casa?!spun plangand in hohote.

-Scumpo,ele vor fi bine,vor veni cu noi...

-Doar ele,caci eu nu!si fug plangand.

Il sun pe Alexander,singurul care ma poate intelege acum...

-Alo?Ce...Ce se intampla scumpo?De ce plangi?!

-Ai mei vor sa ne mutam in America,iar eu...eu am decis sa raman aici!Iubire nu stiu ce sa ma mai fac,totul e pe dos,nu pot sa cred ca iar vor sa ne mutam....Scuze,sa se mute,pentru ca eu nu plec nicaieri!

-Scumpo,nu e nici o problema,vei locui cu mine...Nu iti face griji!

-Dar parintii tai?!

-Parintii mei sunt plecati in Italia de doi ani,eu stau singur,iar sora-mea e plecata cu ei.

-Oh,iti multumesc iubire,ma simt in siguranta.

-Nu ai pentru ce.Hai ca te las,du-te fa-ti bagajele,maine la 9 sa fi in fata casei cu ele,vin si te iau.Pa,te iubesc!

-Pa.Te iubesc si eu!

Ma apuc de impachetat,abia acum observ ca parintii mei au auzit tot.

-Mama,tata,imi pare rau,dar asta este!

-Draga,daca asta e alegerea ta,noi o acceptam!spune mama cu o voce joasa aproape plangand,dar m-am facut ca nu-mi dau seama ca e trista.

-Da,asta e!

*****

Simt o imbratisare,oare cine e?Imi descid ochii foarte greu,inca imi e somn.

-Alexander!

-Neata,ai avut si tu de gand sa te nai trezesti,imi spune si ma saruta pe frunte,ce esti asa somnoroasa,daca mai stateam dupa tine nu cred ca ma mai gaseai asa tanar si sexy!spune el si rade usor.

-Dar..Dar cum ai intrat?!?!

-Iubire,e simplu sa intri cand nu e nimeni acasa.

-Cum adica nu e nimeni acasa?!Ai mei trebuiau sa plece doar maine.

-Nu stiu,hai imbraca-te sa plecam,azi nu mergi la scoala!

Ma imbrac si ma gandesc cum au putut pleca fara sa isi ia ramas bun,ei chiar nu tin la mine?Nu pot sa cred ca pentru ei afacerile sunt mai importante decat familia.

Cobor scarile,jos ma asteapta Alexander pe canapeaua din fata televizorului cu un bilet in mana.

-Ce e ala?!

-E o scrisoare de la parintii tai...Nu pot sa cred!

Merg si i-o smulg din mana:

"Draga mea,

Vreu sa stii ca te iubim enorm si stim la ce te gandesti acum.Am plecat de azi,l-au sunat pe tatal tau de la firma si trebuie sa ajungem acolo in seara asta.

Sa ai grija de tine,o sa ne intoarcem cat de curand putem,iar prin asta ma refer la 4 ani,imi pare rau.Stiu ca probabil ne consideri niste ipocriti sau mai rau,dar asta e,exact cum ai spus si tu.

Va trebui sa te impaci cu aceasta idee.Iar,daca noi nu suntem acolo,vreu sa iti spun motivul aceste scrisor.Em,tu ai un frate,e mai mare cu 10 ani decat tine.El este in Anglia,unde esti tu.Stie unde esti la liceu si a spus ca de-abea astepta sa te vada.Il cheama Gabriel.Tu nu l-ai cunoscut pentru ca l-am lasat in grija mamei mele,in Spania,chiar atunci cand ne-am mutat si tu trebuia sa te nasti,el a fost la fel de incapatanat ca si tine si nu a vrut sa vina cu noi in Anglia.

Astazi la scoala va veni sa te vada un baiat,adica fratele tau,el te cunoaste,dar numai sin poze.

Te iubim,o sa ne lipsesti enorm.

Cu drag mami si tati,sau cum o sa ne spui de acum,probabil,Eleonore si George!

-Nu pot...si bufnesc in plans.Era sa cad,dar m-a prins Alexander si ma luat la el in brate,singurul loc in care ma simteam in siguranta si in pace deplina.Mi-a ridicat cu mainile privirea spre a lui si s-a apropiat de mine,buzele moastre s-au atins si ne-am sarutat.

-Haide,trebuie sa mergi la scoala,chiar daca aveam un alt program.Trebuie sa iti vezi fratele.

-Bine,sa mergem!

Am ajuns,dar nu e nimeni necunoscut mie.

Ma prinde cineva de umar,ma intorc.Era un baiat dragut,cu ochii negri,parul negru si cu un ten deschis la culoare.

-Tu trebuie sa fi Gabriel?!

-Iar tu trebuie sa fi sora-mea,Liz?

-Da!zic eu.

Ma ia in brate si incepe sa planga.Incep si eu sa plang,toata lumea se uita la noi,iar Alexander statea deoparte,aproape ca bocea si el.