—Neta,somnorila!Ce faci?strig eu la Alexander.
—Fac bine!Da-te de pe mine ca ma sufoci!
—Raule!ii spun si ma dau de pe el cu o fata de copil careia i-ai furat acadeaua.
—Hai,pitico!Nu te supara!
—Nu ma supar! *suna soneria la usa*
—Merg eu!zic eu plictisita.Oare cine vine la 8 dimineata?
*La usa*
—Buna ziua!Domnisoara Hawery?
—Da,buna dimineata!
—Ah,da,dimineata.Ma scuzati de deranj dar am primit o scrisoare de la parintii dumneavoastra,trebuia sa v-o inmanez personal.
—Multumesc!spun eu si ii trantesc usa in nas.
Deschid scrisoarea:
"Draga Em,
Avem ceva important sa iti spunem,tu nu esti sora biologica cu Gabriel,tu defapt nu esti fiica noastra,te-am adoptat.Mama ta iti va spune ce s-a intamplat cand te-a nascut,astazi.
Cu dragoste,Eleonore si George!"
Am inceput sa plang,iar Alexander a venit si m-a luat in brate apoi mi-a luat scrisoarea din mana si a citit-o.Era trist.
—Stai linistita,vom afla si adevaratii tai parinti,va fi bine!
—B-b-b-bine!spun eu printre suspine.
Am mers la Ella sa-i sun si ei.Cand a aflat a inceput sa planga,iar mama ei,Rebecca,a intrat brusc in camera si a venit la mine:
—Em.Trebuie....Trebuie sa iti spun ceva important.Tu...tu esti fiica mea.Cand aveai 3 luni te-am dat familiei Hawery,iar eu am plecat cu tatal tau in Germania,unde el a murit intr-un accident de masina,dar eu ramasesem insarcinata cu Ana,eram foarte fericita.Ea imi aducea aminte de tatal tau.Cand m-am intors in Anglia parintii tai incepusera sa se ataseje de tine asa ca te-am lasat cu ei.
—Oh...Ce viata am!Dar ma bucur ca tu esti mama mea si ca nu altcineva,te iubesc mami!
—Si eu te iubesc,scumpo!
CITEȘTI
Viata de adolescent
RomansaAre o viata monotona,pana apare EL,un vis frumos care a devenit realite. Dragoste,sentimentul puternic dintre EI.Totul devine minunat pana intr-o zi.
