Oare de ce? Toată lumea s-a întrebat măcar odată. Cred că știu răspunsul.
Gândiți puțin, cum ar fi viața fără tristețe? Minunată, nu? Nu prea cred.
Am stat și mi-am imaginat o viață fără tristețe, nervozitate, ghinion, supărare etc. Adică, o viață plină de fericire și bucurie. Am sfârși mai repede decât ați crede.
Necazurile ne fac mai puternici, greșelile ne învață.
Dacă ar exista doar fericire, ar exista mai presus de toate mândrie, am abandona religia, am încerca să fim tot mai buni, dar am muri repede. Pentru că nu poți trece prin viață doar așa, nu ai trăi mult, nu ai ști să apreciezi niște lucruri fie ele mici sau mari. Într-un timp nu am mai distinge binele de rău pentru că nu am știi ce e aia rău, nu am ști să iubim și să trecem și prin foc pentru cei dragi. Am fi singuri cu mândria și cu pofta de a avea totul pentru a fi mai fericit. Ne-am face rău singuri fără să ne dăm seama. Ne-ar păsa doar de persoana noastră și nu ne-ar mai păsa de cei din jurul nostru.
Câteodată e bine să plângi, să te descarci, e bine să ai nervi, să fi speriat, supărat, să facem greșeli și să învățăm din ele.
CITEȘTI
Absolut Tot
RandomIn aceasta carte voi vorbi despre absolut tot ce imi sta in cale. Voi face topuri si imi voi scrie parerea despre orice. Daca vreti sa imi stiti parerea despre orice sau vreti sfaturi, dati-mi mesaj sau scrieti in comentarii.