Love is The game?

Volumul 1. Capitolul 1.

           -Caroline, nu ma părăsi, te rog!
           -Fiica mea! Nu, nu fiica mea!
           -Te rog! Nu ne face asta, Caroline.. nu acum, nu atât de devreme. Aud vocile celor dragi in jurul meu, dar nu ii pot privii.. nu le pot Răspunde, nu ii pot îmbrățișă.. pur și simplu îmi e imposibil..
Ma trezesc. Îmi dau seama ca totul a fost doar in coșmar. Așa ca dimineața a început destul de bine.. sa zicem.
Îmi pierd mare parte din zi citind. Pana când ies cu prietenele mele Jessie și Alicia.Totul a început de la o ieșire cu prietenii mei.. eu, aveam o Gașca de prieteni destul de mică. Pana când.....
Ah, am uitat sa ma prezint, ce nepoliticoasă! Eu sunt Caroline. Am 18 ani, împliniți destul de curând, m-am mutat singura fix după majorat.. locuiesc in Exeter din Anglia și am un prieten, pe nume Landon, avem o relație de jumătate de an. Așa, acum sa continui.. am ieșit cu prietenii mei, ne-am dus prin locuri in care nu mergeam de obicei.. am fost intr-un loc părăsit. Acolo ne așteptau încă 4 băieți.. când s-au apropiat de noi, mi-am dat seama ca nu ii cunosc, dar asta avea sa se întâmple..
         -Aleluia! Ați ajuns și voi! Spune unul dintre băieți
         -Mai taci, Raffael! Ii spune Jessie in gluma.
  Ma simt ciudat ca nu ii cunosc.. credeam ca (,) cunosc toți prietenii prietenelor mele, dar acum.. mna.
Stăteam și ma uitam in jur.. Jessie încă se Ciondănea cu acel băiat. La un moment dat, băiatul cu parul saten, cu ochii verzi și cu tatuaje pe mâini, se apropie de mine, ma fixează cu privirea și îmi spune:
      - Tu cine draq ar trebuii sa fii?
      - Harry, nu fii nesimțit! Spune Alicia
      - Nu îmi poți cere asta..  face o pauza și apoi ma privește Dinnou insistent întrebându-ma, Deci?
       -Eu... zic eu când ma opresc
       -Tu? Cum te numești fetițo? Insista el
       -Sunt Caroline și te avertizez sa vorbești frumos cu mine.
        - Gata, gata.. așa greu a fost sa îți spui numele?
Îmi dau ochii peste cap și ma uit spre Jessie implorând-o din priviri sa mergem in alt loc. Apoi aceasta se apropie de mine și începe:
         -Mdeci, Caroline, el este Raffael (arată cu degetul arătător spre un băiat cu parul castaniu, cu ochii albaștri și cu gropițe in obraji, ceea ce îl face sa para drăguț), el e Harry (arată spre băiatul nesimțit de mai devreme) nu e chiar așa de nesimțit cum pare, Ahh, el ii Dimitrie (un băiat înalt, gropițe in obraji, ochii verzi spre căprui si nu știu cum sa va explic, dar pare inofensiv și chiar destul de drăguț), iar asta e Scott, nu face prea multe (Scott, e un băiat cu ochi căprui care are aceeași înălțime ca a mea), după ce îl prezintă pe Scott, un zâmbet ii apare pe fata. Și băieți, ea e Caroline, cea mai retardata persoana pe care o cunosc, spune ea zâmbind.
Ma simt puțin rușinată de felul in care Jessie m-a prezentat băieților.
Când Jessie termina, băieții spun in cor:
-Buna Caroline! Apoi rad
Harry, are un ras isteric, iar Raffael rade forțat la fel ca ceilalți. Ma simt puțin incomod, dar nu am nicio idee de ce.. ma gândesc sa merg sa văd unde ma aflu, sa încerc sa ma împrietenesc cu băieții noi, sau cel puțin cu Dimitrie, care pare cel mai dragut. Fără sa ezit, merg și o întreb pe Jessie:
     -Cine sunt ăștia?
     -Ei sunt câțiva din prieteni mei.. sunt destul de Ok dacă ajungi sa ii Cunoști.
       -Ah, Ok, siii... sti cumva dacă Dimitrie e singur? Spun eu in timp ce îmi mușc buza de jos. Nu știu de unde a venit asta.
     -O, Caroline, Nici nu te-ai despărțit bine de Landon și deja vrei altul? spune ea cu zâmbetul larg pana la urechi. Acum ca ma gândesc la Landon.. îmi dau seama ca a fost o greseala sa ii spun Jessicăi .. apoi ea continua; Dar.. as putea face ceva.. nu sta mult sa se gândească și începe: Owww Dimitrie!!!!
      -Sunt aici, nu trebuie sa tipi ca o isterica! Spune el puțin iritat.
       -Taci acolo! I-a zi, ce părere ai despre Caroline?
   Eu ma fac cât de invizibila pot, și ma prefac ca plec, dar ma opresc ascultând Conversația.
       -Pai nu știu.. ii destul de sexy. Și arată și drăguț.. nu știu ce sa zic. De ce? Te-a întrebat de mine? Spune el surprins. Pana sa răspundă Jessie, telefonul meu suna și le întrerupe discuția.
Pe ecran, scria mare numele mamei. Răspund și toată atenția îmi este oferită. Când raspund mama începe:
         -Buna, iubita mea, ce faci? Unde ești? Cât mai stai?
        -Hei mama! Sunt bine.. sunt in oras, mai stau ceva timp..
Când rostesc cuvântul "mama",Dimitrie expira ca și când și-ar fi ținut respirația pana in acel moment.
Apoi, tot după ce rostesc cuvântul "mama", Jessie Adaugă in șoaptă:
        -Pentru ca e singura. Minte ea, Și nu mai pune întrebări stupide. Normal ca m-a întrebat de tine.
         - Mhmmm, spune el mușcându-și buza.
   Când termin de vorbit cu mama, merg spre Jessie, încercând sa ma prefac ca nu știu nimic din ce au discutat ei. Ma apropii de Prietena mea și o rog sa plecam pana la mine pentru a ma schimba, iar ea îmi Răspunde:
          - Mergem, dar ai vreo problema dacă îi luam și pe distrusii ăștia cu noi? Nu prea vreau sa ma întorc aici și aveam de gând ca astăzi sa îmi pierd vremea și cu ei.. toți se uita la mine, ma simt puțin incomod așa ca răspund fără sa ma gândesc:
         -Ok...... spun eu puțin stânjenită. Deci mergem la mine, ma schimb și după mergem la vreun club?
           - Ar fi fain. Spune Dimitrie cu un zâmbet forțat pe buze.
           -Pai hai sa mergem! Spun eu.
          -Eu rămân acasă.. spune Alicia
          -Atunci ne vedem mâine?
          - Bun, pa lume!
   Ii arunc un zâmbet și ma întorc asupra drumului meu.. in cele din urma ajungem la mine. Intram înăuntru și ii așez pe toți in sufrageria spațioasă de la parter. Înainte de a urca ii întreb:
            -Vreți sa veniți sus sau Rămâneți aici?
           -Stam bine și aici.. nu are rost sa mai deranjam alte camere.
          -Cum vreți voi! Va aduc ceva de băut? De fapt, Jessie, dacă vrea cineva ceva, îmi Cunoști destul de bine bucătăria. Am fugit, in 10 minute sunt gata.
          -Grăbește-te! Striga Jessie in timp ce eu urc scările in fuga.
  Ma simt destul de ciudat. Nu prea știu cu ce sa ma îmbrac. Aleg sa îmi iau o rochie neagră, pana deasupra genunchilor, in care consider ca arat destul de bine. Îmi pun in picioare tocuri negre, îmi desfac parul puțin încrețit la vârfuri și mi-l las pe spate. Încep sa ma machiez, nu vreau sa exagerez cu machiajul in seara asta, nu știu de ce, dar ma simt mai bine mai naturală așa ca îmi dau cu un creion dermatograf negru, cu rimel și un ruj roșu închis. Cred ca sunt gata, îmi scot geaca de piele neagră din dulap și plec jos. 
Când cobor scările, Toți se uita spre mine cu o anumită uimire pe fata, iar Dimitrie are o strălucire in ochi atunci când ma privește. Nu știu de ce dar expresia fetei lui ma face sa ma simt bine.
    Nu ajung bine jos ca și aud:
           -Arată splendid, nu-i așa băieți? Spune Jessie
          -Nu te putem contrazice, spune Dimitrie
          -Cum poți arată așa bine in doar 10 minute? Întreabă Harry
          - Nu arat deloc bine, rochia face totul. Spun eu zâmbind. Ma uimeste întrebarea lui Harry. Dar sincer, și el e destul de drăguț, dacă nu ar fi reacționat așa atunci când ne-am cunoscut, ar fi fost mai bine..
          -Bine, bine.. am înțeles, ești perfecta, acum putem merge? Spune Scott razand. Încuviințez din cap și apoi ieșim pe usa.