You again?

1. Hai să păstrăm un limbaj civilizat, bine?

Vacanţă de vară se sfârșise, aducând suspine, păreri de rău și teroare în rândul celor care doreau să păstreze rutina încântătoare de a se trezi la orele după amiezii. Toţi erau dezamăgiţi de faptul că erau nevoiți să înfrunte un nou an plin de examene, teste, ascultări şi note rele, dar nu ca şi ea. Juliet, o adolescentă de şaptesprezece ani era stresată, iritată și absolut deloc pregătită de un nou an școlar. Era cu adevărat o teroare că era nevoită să se întoarcă în acel loc. Cu siguranţă oroarea resimțită de ea vizavi de începerea unui nou an de liceu era asociată cu faptul că avea să îl revadă pe el. EL, fiind cel mai mare factor de stres al vieții sale.

Nu îl putea suporta. Era mereu acolo să o enerveze, să o indispună cu simpla prezenţă și să o scoată din starea ei zen cu comentariile lui ostile și absurde. Era ca un parazit intestinal. Nu îl vedea, dar era mereu prezent.

Deși pe tot parcursul verii căile lor nu se intersectaseră deloc, Juliet îl simțise prezent în viața ei din pricina prietenilor comuni pe care îi aveau și nu conteneau din a vorbi despre el. 

     —    Chestia asta mă deprimă, glasul prietenului ei cel mai bun, Xavier,  o aduse cu picioarele pe pământ. Cum se presupune că ar trebui să încheiem vacanţă de vara în mare stil dacă Chels e sechestrată la domiciliu de tiranul ăla de taică-su, Ben freacă menta cu cine ştie ce drogat, iar Justin e blocat în camera lui cu un joc stupid? Ar fi trebuit ca în această ultimă zi de vacanță să ne reunim cu toții și să mergem la petrecerea organizată de Zayne.

Jumătate american, jumătate francez, Xavier putea fi catalogat drept cel mai bun prieten al lui Juliet. Se cunoșteau de când erau mici și erau foarte apropiați în ciuda diferențelor de personalitate. Pe când Xavier era calm și tăcut, Juliet era vorbăreață, agitată și de cele mai multe ori furioasă. În ciuda taciturnității sale, cei din cercul lor de prieteni îl considerau pe Xavier sufletul petrecerii, deoarece mereu reuşea să anime lucrurile când se afla sub influența băuturilor alcoolice. Însă după vivacitatea conferită de consumul licorilor bahice, veneau momentele în care era o epavă emoțională, în care își deplângea situația familială, întrucât părinții lui erau despărțiti, iar acel fapt îl mâhnea profund.

Juliet îşi dădu ochelarii de soare jos şi se ridică de pe şezlong din cauză că pielea ei începuse să fiarbă sub razele soarelui şi îi crescuse și circulația sangvină doar la auzul acelui nume blestemat, iar câteva ture de bazin iar fi domolit pulsul. Nu ajuta nici faptul că era a nu știu câta oară când Xavier pomenea de acea petrecere la care el voia neapărat să participe și la care ea nici nu lua în calcul să pună piciorul. 

     —    Eu nu vreau să calc în bârlogul acelui parazit , spuse Juliet în timp ce înnotă de-a lungul bazinului, desfătându-şi pielea cu o răcoarea apei. Este teritoriu ostil. Nu am fost la niciuna din petrecerile lui depravate și nici nu plănuiesc să merg vreodată oricât ai insista.

Juliet putea simți cum Xavier o pironea cu ochi ca de cățeluș și se pregătea să îi înșire veșnica pledoarie pentru disculparea acelui individ. Deși ea nutrea o aversiune imposibil de înlăturat față de Zayne Parker, Xavier îl plăcea și de fiecare dată încerca să îi schimbe și ei părerea.

     —   Dar va fi amuzant! În plus, este un eveniment social la care va fi prezentă la crème de la crème.  

     —   Răspunsul meu este nu și așa va rămâne, îi spuse hotărâtă, lăsându-se pe spate și bucurându-se de răcoarea apei. 

    —   Foarte bine, o las baltă, capitulă în cele din urmă Xavier. Însă, nu te vei supăra pe mine dacă voi trece mai târziu pe acolo, nu-i așa?