- Allison, ai făcut compunerea?
Am tresărit atunci când am auzit vocea ta pronunțându-mi numele. M-am întors încet şi m-am pierdut în ochii tăi verzi. Te uitai confuz la mine, şi păreai dezgustat.
- Ai făcut-o sau nu?! te-ai răstit tu.
- M..da.. am murmurat trezindu-mă din visare.
- Hai, mi-o dai? ai continuat tu cu ură, spintecându-mă cu privirea.
- Sigur... I-ao... am spus sfioasă întinzându-ți carnetul meu.
L-ai smuls cu brutalitate din mâna mea, şi te-ai îndeptat spre singura bancă rămasă liberă.
Întrucât intrasem ultima, am fost nevoită să stau lângă tine...
- Ăă... eu..
- Locul ăsta e ocupat! ai strigat privindu-mă dezgustat.
- Dar.. Toți au venit... şi şi-au găsit alt loc...
- Nu-mi pasă, dispari!
- Allison, am auzit glasul strident al profesoarei. Aşează-te mai repede lângă Derek, a fost sunetul la lecție!
M-am supus şi m-am aşezat timidă lângă tine, alegându-mă cu o privire care exprima ura.
- Derek Wefry, prezintă-mi te rog compunerea! se auzi din nou glasul profesoarei, care stârni şuşoteli prin clasă, iar apoi liniştea se lăsă.
