Capitolul 23

18.5K 734 27
                                    

 Harry's POV 

  

  

  

    

  

  Ochii mei o  privesc atent,scuturându-și capul în semn că nu e de acord cu ideea din capul meu.Nici eu nu sunt de acord cu ea ,dar știu că va fi mai bine pentru ea în felul acesta. 

  

    

  

  -Nu pot să te las.Locul acesta nu e al meu.Eu trebuie să plec ,nu tu.  

  

    

  

  -Mia,termină.Eu vreau să plec.Lasă-mă să fac măcar asta pentru tine.Tu ești cea care a spus că nu ți-am adus nimic pozitiv,nu te-am ajutat sau sprijinit de cănd ne-am cunoscut.Nu fac genul ăsta de lucruri.Trebuie să intelegi că eu chiar vreau să fac asta .Trebuie să o fac.  

  

    

  

  -Nu,nu e nevoie.Eu pot să merg acasă.Tu poți să rămân aici.Locul ăsta nu o să mă mai ajute.Nu mai vreau să stau aici.Vreau să uit de toate astea.  

  

    

  

  Vocea ei e tristă,și se pierde prin cuvinte,gesticulând distanță dintre noi.Nu e o șansă să o las să plece de aici. 

  

 Știu că ceva,acolo acasă nu e pe placul ei.Știu genul acesta de situați în care te închizi în tine și cu toate că nu vrei să ajungi la ele din nou,te trezești în aceași incăpare cu toate lucrurile pe care ai încercat să le ocolești în toate modurile posibile. 

  

 Locul asta  o să îi acorde tot ce are nevoie în momentul de față,singurătate,timp de gândire dar mai ales siguranță.Trebuie să știu că e în singuranță, unde nimeni să nu între în vorba cu ea și să creeze un haos major. 

  

 Trebuie să știu că nimeni nu îi spune de toate rahaturile rușinoase din viața mea.Crede că sunt un golan și un idiot dar în data ce va afla ce sunt cu adevărat,totul se va sfârși într-un mod cretin.Prostia mă definește in totalitate. 

  

    

  

  -Ce nu intelegi, nu o să te las să pleci de aici.Poți să zici ce vrei,știu ce am de făcut.Ar fi mai ușor să mă lași să o fac pentru că știm amândoi că nu mai putem sta mult unul lângă altul fără să cedăm in lacrimi nesfârșite ,sau să facem ceva ce o să regretăm mai târziu.  

  

    

  

  Știu că același sentiment îl are și ea.Ar fi bine să fiu puternic,nu vreau să cad într-o baltă de lacrimi de rahat.Trebuie să mă prefac că măcar sunt bine când de fapt o să explodez în oricare secundă din ceasul ăsta căcat. 

  

   

  

    

The bad boy is my roommateUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum