Bună! Aștept cât mai multe sfaturi :) Mulțumesc!
_________________________________________________________________________________
Razele soarelui se revărsau în cameră.Mă trezesc și simt un fior rece,prima noapte petrecută aici...Mă îmbrac repede și ies pe coridor...speram să mă întâlnesc cu cineva...Eram o străină în această casă.Cabana era întunecoasă și rece...și eu aveam nevoie de iubire și căldură...poate că nu eu aveam nevoie de acestea...poate amintirea mea rănită căuta această căldură.Am ieșit pe coridor,mergeam timid și delicat.Simt un pas în spetele meu,mă întorc înfricoșată dar...
-Bună dimineața!Ai dormit bine?A fost cam rece...În seara asta mă voi ocupa eu de camera ta...Nu te deranjează...Nu?
Vorbele lui Austin erau cioburile de căldură și iubire...aveam mare nevoie de el...Dar...Imposibil!
-Bună dimineața!Nu...Andrei?Fratele meu?
Mă simțeam bine cu Austin,prezența lui mă fermeca dar era un străin...Ce ciudată e dragostea...sau acel sentiment necunoscut ce îl simt pentru Austin...Odată ce ai intrat în războiul dragostei...cred că ieși din acest război cu răni și amintiri rănite.Deși am 15 ani...nu am trăit acest sentiment...Îmi e frică de el...
-Păi...Cred că este în pădure...Probabil e cu Ron?Dacă tot o să stai aici...ce zici de un tur al cabanei?Pare o cabană mică și modestă dar...
-Aș fi încântată!
Adevărat...Doream să cunosc casa...dar mai mult doream să îl cunosc pe Austin,persoana pe care o privesc cu teamă și simpatie...Poate nu doar o simplă simpatie.
-Cu ce să încep?Sunt cam 3 camere pentru oaspeți,o bibliotecă ”publică” și încă una dar...e al bunicului,un dormitor,o bucătărie,o sufragerie...
În acest timp mi le arăta dar ochii lui cenușii mă fixau pe mine și puteam observa acel război ce se dă în sufletul lui,un război ce părea veșnic...
De ce bătrânul Ron avea o bibliotecă doar pentru el?
Un sunet parcă rănit venea de afară.
-Ron și Andrei...! - a spus Austin speriat.
Am fugit împreună,ne îndreptam spre pădure,sunetul se contura...
-Adela!Rămâi aici!Pregătește medicamentele!
Și a fugit...Nu am putut să îl întreb ce,cum,unde.Îmi era frică.Frică de tot și de toate.Seara se lăsa liniștită asupra cabanei dar eu eram neliniștită.Eram singură,timpul trecea.Dacă eram din nou...părăsită?Dar era imposibil!Probabil bătrânul Ron a căzut și Andrei a vrut să îl ajute ...nu a putut și a strigat după ajutor.Trebuie să fiu calmă!Ce se poate întâmpla?Să pregătesc niște medicamente...Hm...Oare unde sunt?Cred că în bucătarie...Dar...Unde e bucătărie?
Off...Și mă întrebam cum am putut să fiu atât de egoistă!În loc să ascult indicațiile lui Austin despre cabană...Ei bine...Eu m-am uitat la el non-stop!Nu aveam habar de nimic!Camera 5 era bucătăria?Mai bine să nu îmi pun întrebări...
Înaintam spre camera 5...Ciudat,straniu.Eram singură dar...Doream să deschid ușa,am observat că era încuiată.Probabil e camera bătrânului Ron...Hmm...Sunt cam nepoliticoasă dar curiozitatea a pus stăpânire pe mine!M-am împins de mai multe în ușă.Cabana era veche...deci ușa ar fi trebuit să cedeze dar nu a fost așa.Orice ar ascunde bătrânul Ron...Trebuie să aflu!Dar acum nu aveam timp!Austin,Andrei și Ron trebuie să se întoarcă ... trebuie să pregătesc atâtea!
În final am găsit medicamente,am adus multă apă.Tipul trecea încet...M-am gândit să mai fac și curățenie...În plus mă voi acomoda cu camerele.Am pășit timid în camera lui Austin,biblioteca.Un văl de parfum mă ameți.Austin era un străin,doar un străin...dar...Camera îi era dezordonată.Am încercat să așez niște cărți,să șterg praful,am aerisit camera și parfumul lui dispăru.
