Era o zi de septembrie (evident ca nu imi pasa ce era, doar incepea puscaria, nu-i asa ?), eram atat de emotionata, desi nu era decat un an de generala, ultimul, dar chiar voiam sa imi revad colegii (pe unii cel putin), si sa le ascult povestile din vacanta, imi e greu sa recunosc, dar imi era dor de colegii mei si de dramele lor.
Nu trecuse mult timp si o vazusem pe cmbp, Julia, ea venise sa ma imbratiseze, desi nu ii prea placea asta:
-Isabella!! Ce faci, mama ce te-ai bronzat.
Puteam sa jur ca mi-se inlacrimasera ochii, dar am decis sa imi "inghit" lacrimile.
-Bineee, cate seriale ai terminat vara asta? am spus eu.
-Vreo 9, spuse ea vag.
Si atunci imi vazusem si ceilalti colegi care se stransesera in jurul nostru, fiind uimiti de faptul ca ea imbratiseaza pe cineva.
Aproape toti erau schimbati, poate putin mai negruti, tunsi/e, sau avand parul mai lung, unii chiar au crescut in inaltime.
Ii salutasem pe toti, pe fiecare in parte, spunandu-le ca se schimbasera, majoritatea in bine.
In timp ce ascultam discursul directoarei, l-am vazut, era acolo, mai aranjat decat as fi sperat, cu ochii sai albastri ca cerul si parul blond ca nisipul stralucind in soarele cu dinti din acea zi. El e Harry, crush-ul meu din clasa a VI-a si pana acum, poate chiar si in liceu daca o sa il mai vad.
Din pacate discursul s-a terminat, si stiu, e groaznic sa stai in picioare ascultand un discurs plictisitor, dar eu doar voiam sa il vad, desi stiam ca nu sunt destul de buna pentru el.
In timp ce urcam scarile scoli ca sa ajungem in clasa, eu incercam sa fac pasi mici si lenti, desi nu era greu avand in vedere aglomeratia si imbulzeala de pe scari. Cu toate straduintele mele tot nu am ajuns sa fiu in rand cu el.
Am ajuns cu amar in clasa din capatul holului de la parter, in timp ce cilalti din V- VIII mergeau la etajul 2, evident, noi aveam clasa mai dotata, dar cea mai apropiata de cancelarie (vorba fie intre noi, noi ieseam cel mai rapid la simulariele de cutremur, incendiu, etc. si nici profesorii nu prea ne faceau obesrvatii, doar secretara.)
Ajungand acolo m-am asezat in locul meu obinuit, pe al doi-lea rand de la geam si cu Julia in dreapta mea. Diriginta ne-a strigat dupa medie ca sa venim sa luam cartile din acest an. Prima carte pe care am deschiso a fost cea de latina, cea mai necunoscuta carte din punct de vedere a materiei, cuvintele nu erau prea diferite, doar pozitia partilor de vorbire.
Nu am stat prea mult la scola, nu ma aveam ce face asa ca m-am dus cu Julia si cu Denisa la Bianca sa ne uitam la un film, asa, ca de inceput de puscarie. Pe drum l-am vazut, statea de vorba cu colegii lui inainte sa intre in bloc, eu ii tot aruncam priviri pe furis, sperand sa nu ma vada, ei bine chiar nu cred ca m-a vazut, era prea absorbit in conversatie.
Acasa la Bianca ne-am uitat la un film de groaza, dar internetul Biancai lasa de dorit, asa ca nu ne-am mai putut uita la ce-a de-a doua parte a filmului. Nu a fost o mare pierdere, am incercat mai apoi "Try not to sing", ca de fiecare data eu am pierdut prima. Ziua a inceput bine, si cam asa a decurs, la scoala, la Bianca si acasa.
Rahatului astuia de care nu i-ar strica o editare generala, dar ghiciti ce. Nu primeste, fiindca imi e lene sa o regandesc, dar o sa mai modific chestii prin ea. Chestiile ce acum mi se par mai cheesy ca niciodata.
Si imi pare rau pentru ca a durat atat de mult sa ma intorc la cartea asta, dar cumva am simtit sa o las balta pentu ca oricum nu prea conteaza.
Ly
CITEȘTI
Caut iubirea in persoana gresita...
Teen Fiction"Si parca toate povestile aveau un final frumos, de ce a mea este asa?" Cand iubirea nu se intoarce inapoi, trebuie sa o arunci in alta parte. (citat scormonit de mine si mintea mea beata la 2 noaptea. Va rog nu-l folositi pe altundeva, adica eu nu...
