Capitolul 6

10 1 1
                                    

Ajungem la noua mea casa si un domn de acolo spune:
-Cine este ea?
-O fetita pe care am gasit-o pe strada.Numele ei este Amalya.
-Si de ce ai adus-o aici?
In acel moment am stiut ca deranjez si am spus:
-Mai bine plec, nu vreu sa va deranjez!
-Că bine zici! Pleaca!Spune acel barbat.
-De ce sa plece? E orfana nu are unde sta! Va muri de foame!Spune femeia.
-Si ce imi pasa mie?
-Chiar nu ai inima? Punete in locul ei!
-Ohh... Bine...poate sta la noi!
-De asta te iubesc!Haide Amalya!
-Dar ea nu are parinti?
-Nu.Haide vino!
Bine...spun eu.
Intru dinnou in casa si acea doamna care mi-a spus ca de acum sa îi spun,,mama"ma duce in noua mea camera.Ma asez comfortabil in pat si mama ma cheama la pranz.Cobor jos si merg la masa. Cand vad ce am in fata incep sa plang.Nu am mai mancat de mult asa de bine si am slabit mult.Aveam in fata ochilor mei mici o friptura din carne de pui si cartofi prajiti.Am mancat tot, nu a mai ramas nimic in farfurie.Dupa care merg sus dinnou si ma pun pe pat. Era asa moale si cald.Fara sa vreau ajung in lumea viselor.

❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤
Sper ca va placut si acest capitol.
Va pwwwpppp!!!😍😍😍😍😍😍

AmalyaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum