A doua zi:
-Este dimineața. Incerc sa ma ridic din pat dar cineva imi spune sa mai stau, cred ca conștiința mea....dar eu nu o ascult si ma ridic. Era o dimineață atât de dulce, afară ningea linistit ca intr-o poveste de dragoste....ma duc la bucătărie sa mănânc când vad un tort pe masă (in mintea mea era o explozie de bucurie dar eu stăteam calma si uimită de acel tort delicios, apropo azi era ziua mea) credeam ca toți au uitat de ziua mea....cand ma apropii mai mult de tort, de sub masă iese Evelin impreuna cu părinții mei strigând cu toată inima LA MULȚI ANII!! Eu foarte fericita am izbucnit în plâns ( plâns de fericire normal). După ce toti trei mi-au cântat La mulți ani, Evelin vine spre mine fericita cu un zâmbet pe față si ma strânge in brațe ca niciodată. Imi pune in brațe un buchet cu 15 trandafirii rosi si albi, iar eu ii mulțumesc pupăcindo pe toată fata :)) După ce am stat acolo, am mâncat o felie de tort se făcuse ceasul 10:30. La 11:20 trebuia sa plecam la liceu, iar eu pierdută prin spațiu de fericită ce eram, uitasem sa ma îmbrac. După ce Evelin îmi aduce aminte, ma duc sus in camera mea si ma îmbrac cu o viteză mai rar folosita de mine =))) La 11:00 eram deja gata, iar părinții lor mei nu le venea sa credea ca aia care stătea 5 ore sa se îmbrace, s-ă îmbrăcat ca prin magie in 30 de minute. Am plecat la liceu. Afară ningea linistit ca intr-un basm, iar eu ma simteam foarte bine, nu doar pentru ca era ziua mea ci si pentru ca ma duceam spre scoală cu cea mai bună prietenă a mea. Mergând noi spre liceu linistite, trece pe langa noi un băiat ca dintr-o poveste.....eu ma uitam la el, el se uita la mine, zici ca a fost dragoste la prima vedere...dupa ce ajung in clasă, diriginta ma pune in banca in care voi sta in primul an de liceu. După ce se sună cine apare la usa sa isi ceară scuze ca a întârziat, băiatul pe care l-ma văzut in drum spre liceu. Era atât de drăguț, omgg. Eu il urmăresc cu privirea si in mintea mea ma rugam sa il puna in banca langa mine. Stau 2 secunde si aud vocea dirigintei zicand "Pune-te lângă domnișoara Efron" (numele meu de familie). Cand am auzit ca asta a zis era cat pe ce sa lesin de fericire. După ce s-au terminat orele imi iau ghiozdanul si cand sa ies pe usa aud o voce din spate blândă de cavaler zicând "Pa Lori" Toata noaptea nu am mai putut sa dorm gândinduma la el...-
