Ies din cafenea, toată lumea avea o umbrela nu mai eu nu... Mă uit în stânga dreapta, nici un magazin în apropiere.
●●●Ud, din nou... urăsc orașul ăsta, mereu și mereu ploua. Cineva mă bate pe umăr, mă întorc era iarăși acel barbat. Îmi face semn sa nu zic nimic si îmi da o umbrela, umbrela lui.
-Doar du-te acasă și schimbate în niște haine uscate, nu vreau sa răcești. Îmi zâmbește și pleacă.