The warrior

Capitolul 3

Hey! Scuze ca postez asa de greu dar am avut cam tot timpul ocupat cu examane si teze. Sper sa ma revansez cu lungimea acestui capitol. Va multumesc celor care citesc, voteaza si comenteaza. Inseamna foarte mult pentru mine. As vrea sa dedic acest capitol unei fete minunate si unei scriitoare de exceptie: @Hapiness69 belive in you my girl. Va iubesc si sper sa va placa. XOXO ♡♡♡:*

P.S. La multi ani kids!♥♥

Acei ochi...

- Hoope! tipa mama. Ai sa intarzii!

- Acum! am tipat si eu.

M-am ridicat din pat simtindu-mi corpul greu si multe ace mi-au strapuns picioarele cand am facut un pas spre usa. Ignorand durerea am inceput sa ma invart prin camera din ce in ce mai repede. Am intrat in dus si am dat drumul apei ce mi-a lovit tot corpul. Gandurile au navalit din nou in mintea mea. Acei ochi imi trimiteau fiori pe sira spinarii. Albastrul imi facea corpul sa tremure de placere iar verdele acela intens imi facea inima sa tresalte. M-am uscat si mi-am intins parul cu placa. Am deschis sifonierul nehotarata cu ce ma voi imbraca azi. Am ales o pereche de blugi negri mulati, un tricou larg alb si geaca de piele pe care am lasat-o deschisa. Machiajul meu obisnuit si  o pereche de adidasi. Am coborat la micul dejun. Mirosul de omleta imi gadila narile si imi facea stomacul sa scoata sunete ciudate.

-Neata iubito! a spus mama zambindu-mi.

-Neata, am zis absenta.

Am mancat in graba si am iesit in graba pe usa. Afara soarele stralucea si cerul era senin. Un vant cald se juca prin parul meu. Razele puternice ale soarelui incalzeau obrajii mei palizi si usor netezi.

***

-Ouch! am tipat cand sabia lui Nick mi-a zgariat mana.

-Oh Doamne! Esti bine?! Imi pare rau. In ochii lui se citea vina.

-Da! am spus razand desi inca ma mai durea mana.

-Pfiuuuuu.... a rasuflat usurat.

-Gata pentru astazi! se auzi vocea lui Travor din fundul salii. Hope sa pui niste gheata peste mana.

-Ok! am spus vesela.

Nick mima un "scuze" apoi intra in vestiar. Am zambit si am intrat si eu in al meu. Ma simteam foarte bine si plina de energie. Imi placeau la nebunie antrenamentele cu Nick. Facea glume, se stramba, si ne distram de minune. Plus ca era foarte bun la sabie. Am fost intrerupta din gandurile mele de soneria telefonului meu. Aveam un mesaj.

Bella: Hei! Ce mai faci? Ti-ai facut proiectul? xx.

Oh Doamne! Uitasem complet. Trebuia sa fac proiectul cu baiatul nou de la scoala. Cum il chema? Alex? Andrew...Adam! La naiba.

Eu: Nu! Am uitat! Dar pun pariu ca ciudatul ala de Adam n-are nicio treaba! Am tastat repede, mi-am aruncat telefonul in geanta si am plecat spre scoala. Chiar nu se poate sa am si eu o zi buna!! 

***

Stateam in banca si imi rodeam unghiile de nervi. Adam nu venise inca iar eu fierbeam in suc propriu.

-Hei! am auzit o voce ragusita in spatele meu.

M-am intors si l-am vazut pe Adam stand langa banca cu un ranjet intiparit pe fata.

-Sa nu ma iei tu pe mine cu "hei"!  Unde ai fost de ai venit asa de tarziu?! am tipat nervoasa.

-Nu credeam ca imi vei simti lipsa. spuse, ranjetul devenind din ce in ce mai mare.

-Nu iti simteam lipsa daca nu aveam o tema impreuna. Noi nu avem proie...

-Buna ziua copii! Luati loc. spuse doamna Mccurdy. Domnisoara Evans si domnul Blake va rog prezentati-ne proiectul.