My Blood // HP next generation //

Urăște clanul Potter?

A/N:Cea de la media e Allison.
James Sirius Potter:15 ani
Allison Smith:14 ani
Albus Severus Potter:14 ani
Lily Luna Potter:13 ani
Scorpius Malfoy:14 ani
Rose Weasley:14 ani
Hugo Weasley:13 ani

~Even the moon has a dark side~

Nu era un Malfoy. Părinții ei nu se numărau printre Devoratorii Morții(la drept vorbind, nici n-avea părinți). Iar ea nu era vârcolac(deși i-ar fi plăcut) și nici n-avea vreo putere specială în afară de faptul că era o vrăjitoare.
Și totuși Allison avea de-a face cu familia Potter.
Allisonera o vrăjitoare descurcăreață. Mergea la școala Ilvermorny, din nordul Americii. În vacanța de vară hoinărea pe străzi,împreună cu bufnița ei,Loki. În timpul verii, mulți dintre copiii vrăjitori sau copiii mageamii se jucau și se răsfățau la întâlnirea cu rudele.Allison,nu era o astfel de persoană. Allison lupta ca să supraviețuiască. Accepta tot felul de slujbe, pentru a obține bani sau informații despre fratele ei. Fratele ei, de 13 ani, dispăruse subit cât timp ea își îndeplinea o misiune, pentru a strânge bani, pentru operația lui. Allison știa să lupte. Cei care o angajau, o numeau mercenară sau asasină.Ei îi plăcea titlul de persoană cu talente nemărginite sau persoană cu drepturi înmulțite. Se lăsa angajată de aproape oricine care avea bani sau informații prețioase.
Acum câteva zile, cineva o sunase și îi spusese ca îi va da 10.000€ și îi va spune locul exact unde se află fratele ei, dacă va omorî un singur om.
Allison acceptase fără a se gândi. Știa că dacă acel om spunea adevărul, nu va mai trebui niciodată să comită crime.
Aici, povestea noastră începe să prindă contur, căci Allison, trebuia să ucidă un anume Harry Potter.
Așa că și-a făcut rapid bagajele cu o vrajă și s-a pregătit să meargă spre aeroport.
Acum, știu că mulți dintre voi se vor întreba, cum de Allison putea să facă vrăji în afara școlii și să nu fie exmatriculată sau pedepsită.Ei bine, cumva, Allison putea să facă vrăji fără ca Ministerul sau oricine altcineva din lege să sesizeze.Putem să-l numim talentul ei ascuns. Poate că avea legătură cu dispariția familiei ei sau poate pur și simplu se născuse cu un talent rar, așa cum unii se nășteau reptomiți sau metamorfi. Ce-i drept, Allison n-avea nici cea mai vagă idee. Și nici n-o prea interesa, atâta timp cât putea să profite.
Deci, așa cum spuneam, fata și-a făcut bagajul(ceea ce cu siguranță nu dură mult) și s-a grăbit să ajungă la aeroport ca să prindă avionul.
După ce a reușit să urce în avion, după ce s-a asigurat că bufnița ei e în siguranță și după ce a răsfoit de două ori Indicațiile în caz de prăbușire, căci era prima oară când fata zbura cu un avion, Allison s-a declarat pregătită, nu că i-ar fi păsat cuiva.
Și apoi a așteptat. Și a așteptat. Și s-a plictisit. S-a decis să deseneze, căci foile si creioanele erau singurele lucruri pe care și le putea permite săptămânal. Erau gratis. Și fata chiar avea talent, deși mai bine își tăia un deget decât să recunoască asta.
După 7 ore de zbor, avionul, în sfârșit a aterizat. Allison aproape că a plâns de fericire. Aproape.
Mulți oameni ar crede că primul lucru pe care cineva îl face când iese dintr-un avion e să facă poze, să-și verifice bagajele sau telefonul sau să se grăbească să prindă loc într-un taxi. Dar Allison, doar s-a grăbit spre cea mai apropiată toaletă unde putea să-și verse mațele în liniște.
După ce a dus la bun sfârșit și această parte din plan, s-a grăbit cu bagajele și  cu o bufniță foarte gălăgioasă spre ieșirea din aeroport, acolo unde trebuia să o aștepte o mașină.
A fost uimită când a descoperit că un șofer o aștepta langă o limuzină,ținând în mână o pancartă cu numele ei și locul exact din care provenea.
Fata i-a zâmbit fals și s-a urcat în limuzină, expirând ușurată. Doar că.... nu era singură. Lângă ea, un bărbat cu o mutră serioasă studia un ziar. Nu unul normal, ci vrăjitoresc. Allison nu știa ce să facă, niciodată nu fusese pusă într-o situație ca aceasta.
Bărbatul nu i-a aruncat nici o privire când vorbi:
-Ai întârziat.
-Păi.......nu e de parcă aș putea controla timpul sau așa ceva.Nu sunt un Girotimp....adică nu o luați personal dar....
Bărbatul i-a făcut semn să tacă.
-Să sperăm că serviciile tale sunt la fel de bune ca talentul tău la trăncănit, Allison.
Mașina a pornit. Fata inspiră. Acum, nu mai era cale de-ntoarcere.
-Deci,presupun că acum vrei să știi mai multe despre "misiunea" ta,a spus bărbatul.
-Da, ați fost.... foarte secretos.... a răspuns fata încurcată.
-Doar îmi protejam..... investiția. Acum, să mă prezint. Sunt Lucius Malfoy. Misiunea ta e să-l omori pe Harry Potter. Ai la dispoziție un an, dacă nu reușești,te omorâm. Dar să n-o faci pe față,prea direct. Nu vreau să se știe nimic. Nu mă interesează dacă vor fi implicate și victime, cum ar fi familia lui sau cineva apropiat.
-Asta e muuuult prea ușoooor, a exclamat fata bine dispusă.
-Nu am terminat,se răsti Lucius. Am auzit despre.....talentele tale. Despre faptul că poți face vrăji fără să fie reperate și despre faptul că știi să folosești arme.
Fata era, într-adevăr uimită. Nu mulți dintre cei ce o angajau știau despre secretul ei magic.
-Dar....continuă Lucius.... eu nu vreau să-l omori pe Harry Potter prin magie. Sau cu ajutorul unor arme.
-Atunci.... care a fost rostul angajării mele? nu se putu abține Allison să întrebe.
-Rostul angajării tale e să îndeplinești cerințele mele fără întrebări impertinente sau comportament copilăros.
Bravo istețule! gândi fata. Angajezi un copil să-ți facă treaba murdară și îi mai și spui să nu se comporte copilăresc!
-Atunci cum vrei să-l omor?a întrebat fata pe un ton serios.
-Vreau să pară un accident. Ceva medical. Ar fi așa amuzant ca marele erou Harry Potter să moară din cauza unor probleme medicale.
-Deci.... vrei să-l otrăvesc cu alte cuvinte.
-Nu mă interesează cum o faci atâta timp cât îmi respecți cerințele.
-Am înțeles.Alte informații?
-Vei mai primi informații pe parcurs, a răspuns Lucius. Acum,pe timpul vacanței, până începe școala, vei sta la Conacul Malfoy. Casa fiului meu Draco. Acesta are un fiu, de vârsta ta, pe nume Scorpius. El și fiul lui Harry Potter, Albus, sunt prieteni foarte buni. Te poți folosi de asta. Acum, eu te voi prezenta drept o rudă foarte îndepărtată. Toți o vor înghiți. Ramura familiei noastre este foarte întinsă. Întrebări?
-Nici una.
-Perfect, căci am ajuns.
Pe geamul mașinii fata a putut zări o clădire imensă.
Deși ziua era abia în toi, pentru prima oară, în ultimii 5 ani, Allison s-a simțit singură, mai singură ca niciodată.

Heiiii! Știu că acest capitol nu a fost chiar interesant, dar vă rog, dați-i o șansă cărții! De la următorul capitol totul se va îmbunătăți. Pe lângă, asta va fi prima carte pe care chiar am gândit-o cât de cât de dinainte așa că este și prima carte pe care chiar o voi termina. Pe lângă asta, țin să vă anunț că în vară voi publica o listă cu cărțile pe care voi avea de gând să le continui și să le termin. Dacă ați ajuns până aici, vă mulțumesc că mă susțineți, sunteți cei mai tari! ^^