prima zi de liceu. clasa a 10-a nici nu începuse și deja mi se părea un calvar. am intrat în clasă și m-am așezat în locul în care mă așezasem și anul trecut, la geam, în ultima bancă. ușor-ușor, și-au făcut apariția toți colegii mei, cu care mă cunoșteam din clasa întâi. cu toate acestea, nimeni nu voia să stea cu mine în bancă.
diriginta intră în clasă, urmată de o fată necunoscută, blondă. băieții au început să fluiere, însă doamna dirigintă bătu cu palma de catedră, potolindu-i imediat.
— copii, ea este noua voastră colegă. va petrecere următorii 3 ani împreună cu voi, spuse bătrâna. te poți prezenta, te rog?
blonda încuvință, apoi făcu un pas mic în față.
— mă cheamă Carolina Grande, și am 15 ani. până acum 3 luni am locuit în BuenosAeres, iar acum m-am întors în orașul meu natal.
când i-am auzit numele m-am cutremurat. oare să fie chiar ea?
— Carolina, te poți așeza în ultima bancă, lângă Luke.
CITEȘTI
ochii ei
Short Story„cel mai plăcut sentiment este să faci ceea ce oamenii îți spun că nu poți face"
